Tabăra guvernamentală şi-a menţinut supremaţia în capitala ţării, dar principala formaţiune de opoziţie, Fidesz, a cîştigat alegerile în 18 dintre cele 20 de adunări departamentale, cu excepţia Budapestei, obţinînd 52,62% dintre sufragii după numărarea a 99% din voturi. Primarul liberal al Budapestei, Gabor Demszky, şi-a asigurat un al cincilea mandat, obţinînd 46,90% din intenţiile de vot, faţă de 45,14% cîte a cîştigat candidatul Fidesz, Istvan Tarlos. Victoria înregistrată în capitală îl poate ajuta pe premierul Gyurcsany să depăşească tensiunile generate de protestele din ultimele săptămîni. Liderul Fidesz, Viktor Orban, aprecia, însă, duminică seară, că Ferenc Gyurcsany a fost "concediat" de popor şi a cerut demisia acestuia. Potrivit datelor oficiale, rata de participare la vot a fost de 53,10%.

Preşedintele maghiar, Laszlo Solyom, a cerut Parlamentului să voteze o moţiune de cenzură împotriva premierului socialist. Coaliţia dintre socialişti şi liberali aflată la putere, care dispune de o majoritate solidă în Parlament, unde deţine 220 de mandate din totalul de 386, a refuzat categoric să îi retragă sprijinul premierului. Însuşi Ferenc Gyurcsany a cerut votul de încredere al Parlamentului în şedinţa din data de 6 octombrie. În replică, liderul Fidesz a declarat că formaţiunea sa va organiza manifestaţii de protest în faţa Legislativului de la Budapesta. Fidesz nu s-a implicat în demonstraţiile de protest din faţa Parlamentului de săptămîna trecută, dar în trecut a reuşit să adune sute de mii de oameni pe străzile Budapestei.

Procedura de înlăturare din funcţie a premierului este extrem de dificilă, din cauza aranjamentelor legale stabilite după căderea regimului comunist în 1989 şi a Constituţiei din 1949. Există două situaţii în care un prim-ministru ar putea fi obligat să renunţe la funcţie. În primul rînd, premierul poate propune organizarea unui vot de încredere în Parlament, iar dacă deputaţii resping moţiunea, Guvernul va fi obligat să demisioneze. În această situaţie, Ferenc Gyurcsany va propune votul de încredere numai în condiţiile în care este sigur că îl poate obţine. Această variantă nu a fost utilizată niciodată în Ungaria democratică modernă. În cazul în care Parlamentul nu dă Guvernului votul de încredere sau premierul demisionează, şeful statului are dreptul de a propune un succesor. Dacă propunerea este respinsă de Parlament, în termen de 40 de zile urmează să fie convocate alegeri anticipate. În al doilea rînd, o cincime dintre parlamentari pot propune un vot de neîncredere, iar dacă majoritatea parlamentară susţine propunerea în patru ocazii separate, Ferenc Gyurcsany şi Guvernul său vor fi obligaţi să demisioneze. Nici această variantă nu a fost aplicată niciodată în istoria modernă a ţării.