„Îngheţarea creditului bancar este cel mai mare risc pentru România”

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Editorialistul Financial Times Wolfgang Munchau:

„Îngheţarea creditului bancar este cel mai mare risc pentru România”

Eveniment 02 Decembrie 2011 / 00:00 634 accesări

MACRO, STĂM BINE Datele macroeconomice ale României arată bine, dar cel mai mare risc la care trebuie să facem faţă este oprirea creditului bancar, spune expertul în politicile UE şi editorialistul Financial Times (FT) Wolfgang Munchau, prezent în România la Gala Ziarul Financiar 2011. El a mai spus că Guvernul trebuie să continue ajustarea bugetară şi să găsească soluţii prin care să fie evitată o criză a creditului, pentru că, în alte state membre UE, firmele mici au deja dificultăţi în a obţine finanţare bancară. „România se poate gândi la retragerea licenţelor de funcţionare pentru băncile care scot capitaluri din ţară, însă acest lucru va fi dificil de realizat. În acelaşi timp, trebuie sprijnită consolidarea băncilor cu capital local. În plus, politica de reducere a deficitului bugetar trebuie să fie credibilă. Este bine atât timp cât creşterea economică este peste nivelul deficitului bugetar”, a declarat Munchau. În prezent, proiectul de buget pe 2012 se bazează pe o creştere economică de circa 2% şi pe un deficit de 1,9%.

O SPERIETURĂ DE ZILE MARI Săptămâna trecută, sistemul bancar românesc a trecut prin emoţii mari, după ce banca centrală a Austriei le-a cerut băncilor austriece importante (UniCredit Bank Austria, Erste Group şi Raiffeisen) să acorde credite noi în regiune numai dacă subsidiarele locale (UniCredit Ţiriac, BCR şi Raiffeisen) mobilizează finanţări locale sau de la instituţii internaţionale ca Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană pentru Investiţii. Totuşi, reprezentanţii băncilor au dat asigurări că nu se vor retrage din România, pentru că piaţa este încă una foarte bună. „Cel mai mare risc este intrarea într-o criză a creditelor, cauzată de disfuncţionalităţi ale sistemului bancar. Este misiunea BERD şi a altor instituţii financiare de acelaşi calibru să se asigure că împrumutul bancar nu va muri în regiunea Europei de Est. Trebuie înţeles că România nu poate împiedica retragerile de capital. Băncilor nu le pot fi retrase licenţele de funcţionare, pentru că au credite acordate populaţiei şi firmelor, şi asta ar însemna o rambursare automată a datoriilor. Pot fi însă luate măsuri ce ţin de reglementările locale, de politicile fiscale, precum şi de stimulente”, a precizat editorialistul FT.

E NEVOIE DE BĂNCI CU CAPITAL LOCAL Până la declanşarea crizei financiare, pentru economia noastră a fost un beneficiu să aibă bănci străine puternice, pentru că ele au asigurat un flux continuu de finanţări. Acum însă, toate subsidiarele băncilor străine sunt vulnerabile la turbulenţele din zona euro, spune Munchau, care propune, ca soluţie pe termen lung, consolidarea băncilor cu capital local şi chiar constituirea unor bănci regionale puternice: „România ar trebui să aibă bănci cu capital local, cu o putere moderată, pentru că ele sunt mai dispuse să finanţeze bugetul prin achiziţia de titluri de stat, se adaptează legilor şi reglementărilor locale mult mai bine şi au un rol stabilizator în economie. Nu spun că băncile domestice trebuie să deţină 50% din activele sistemului, dar este necesar să se consolideze”.

DEFICITUL ZERO TREZEŞTE SUSPICIUNI Wolfgang Munchau a mai spus că nicio proiecţie de creştere economică pentru România (şi oricare alt stat din UE) nu este realistă acum, când situaţia pe pieţele financiare se schimbă de la o zi la alta. Pentru ca ţara noastră să fie credibilă pe pieţele financiare, el recomandă o reducere sustenabilă a deficitului bugetar, nicidecum deficit zero, care nu ar face decât să stârnească suspiciunea pieţelor: „O politică abruptă nu va impresiona pe nimeni, pentru că deficit zero înseamnă măsuri drastice de austeritate care ar putea împiedica creşterea economică şi care ar putea majora nivelul de îndatorare”.

DE CE SUNTEM NOROCOŞI Referitor la aderarea României la zona euro, economistul crede că suntem norocoşi că nu ne-am grăbit să intrăm nepregătiţi, aşa cum au făcut alte state, precum Grecia şi Irlanda: „Se pare că nici Germania şi Franţa nu au fost pregătite. Până în 2015, când România vrea să adere la zona euro, într-un fel sau altul problemele se vor rezolva. Dacă rezolvarea va însemna salvarea Italiei, falimentul Italiei sau scoaterea ţării în afara zonei euro, este dificil de spus acum. Cert este că trebuie luată o soluţie în următoarele zile, săptămâni”. El a precizat însă că, pentru a adopta euro, nu trebuie doar îndeplinite pe moment criteriile, ci şi menţinute: „Cheia este să faci mai întâi reformele şi apoi să intri în zona euro, nu invers”. Munchau se aşteaptă ca zona euro să intre în recesiune, în 2012, dar spune că România va fi afectată doar pe termen scurt, pentru că beneficiază de o anumită „flexibilitate”, pe termen lung.



12