Confruntată cu o criză acută de ingineri pe piaţa forţei de muncă, România contribuie din plin la recunoaşterea acestei meserii în Occident. Pentru că sînt foarte bine pregătiţi şi sînt dispuşi să muncească mult şi bine oriunde, evident altfel decît pe şantierele patriei, inginerii români sînt plătiţi regeşte. Deşi în domeniul petrolier specialiştii români cu experienţă au ajuns să cîştige şi pînă la 15.000 de euro lunar, se pare că şi cei care au terminat o facultate de construcţii, protecţia mediului sau chimie sînt la mare căutare. Preşedintele Patronatului Agenţilor Economici Acreditaţi pentru Ocupare şi Plasarea Forţei de Muncă (ACORD), Roxana Prodan, susţine că cel mai mic salariu net oferit de firmele din UE pentru un inginer român este de 2.400 de euro. „Inginerii români sînt foarte apreciaţi în Europa. Se caută, în special, persoane cu studii superioare pentru a lucra în cadrul firmelor specializate în protecţia mediului. La mare căutare sînt şi inginerii chimişti, inginerii specializaţi în procesul de epurare a apei, inginerii constructori şi cei specializaţi în instalaţii. Salariile oferite acestora de firmele din Olanda, Norvegia şi Franţa sînt cuprinse între 2.400 şi 3.000 de euro”, a precizat preşedintele ACORD. Cîştiguri frumuşele obţin şi muncitorii necalificaţi, însă doar cei care aleg să lucreze în Cipru, Franţa şi Italia. Acestora li se oferă lunar cel puţin 900 de euro, plus cazarea, masa şi asigurarea medicală. Reprezentanţii firmelor de recrutare spun că se caută îndeosebi menajere, constructori, ambalatori, vînzători de îngheţată, animatori în hoteluri pentru copiii lăsaţi de părinţi în zone special amenajate, vînzători de baloane şi lucrători în grădinile zoologice. Roxana Prodan a explicat că pentru cameristele care lucrează în hoteluri, precum şi pentru ajutorii de bucătar şi muncitorii necalificaţi din construcţii nu este obligatorie cunoaşterea unei limbi străine de circulaţie internaţională. “Din cauza lipsei de informaţii şi a educaţiei deficitare, românii preferă să plece în străinătate pe cont propriu. Pierd, astfel, atît bani, cît şi siguranţa oferită de contractele ferme semnate, în România, de firmele de recrutare”, a afirmat preşedintele ACORD.