Situație fără precedent într-un dosar DNA care este judecat la Curtea de Apel București. Ingrid Mocanu, fost vicepreședinte al ANPR și fost director în cadrul Ministerului Justiției, a formulat o cerere de strămutare a dosarului în care este judecată pentru abuz în serviciu. Solicitarea se bazează pe faptul că judecătoarea Anamaria Trancă își exprimă opinii radicale politice și nu numai pe pagina sa de Facebook. Solicitarea a fost depusă pe 15 ianuarie 2018, la ÎCCJ, iar în urma cercetării făcute de Curtea de Apel București, Trancă a recunoscut că pagina de Facebook invocată de Mocanu îi aparține. Ingrid Mocanu solicită strămutarea la o Curte de Apel învecinată, argumentând că o cerere de recuzare nu ar avea șanse să fie admisă.

Judecătoarea Anamaria Trancă este cunoscută pentru că a făcut parte din completul care a condamnat-o pe Mariana Rarinca, femeia acuzată că ar fi șantajat-o pe șefa ÎCCJ, Livia Stanciu. Trancă s-a mai remarcat și în februarie 2017, când a contestat la CCR Ordonața 13 a Guvernului Grindeanu. Judecătorii Curții Constituționale au decis în unanimitate că Anamaria Trancă, judecătoare a Curții de Apel din București, a încercat să se substituie chiar CCR și a forțat legea fundamentală când a sesizat neconstituționalitatea OUG 13. „Este binecunoscută împrejurarea că rețelele de socializare, inclusiv Facebook sunt spații virtuale de exprimare a opiniilor personale, acestea fiind considerate a fi exprimate PUBLIC în modalitățile permise de acestea (Like – uri, comentarii, postări).

Așadar, potrivit jurisprudenței constante a instanțelor, mai ales cele internaționale, acordarea unui LIKE unei postări presupune exprimarea unei opinii, împărtășirea către public a opiniei că ești de acord, împărtășești acea postare, acea opinie exprimată pe rețeaua de socializare. De asemenea, împrietenirea cu anumite persoane denotă împrejurarea că există anumite afinități, comuniune de opinii/idei între mai multe persoane”, argumentează Ingrid Mocanu în solicitare.

Potrivit autoarei cererii, din activitatea de pe Facebook a judecătoari Anamaria Trancă rezultă că aceasta are o opinie politică bine conturată, dând Like-uri unor postări care se referă la ironizarea partidelor de la putere (PSD + ALDE) și a liderilor politici ai acestor partide, atât cei anteriori, cât și cei prezenți (Victor Ponta, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu). „Aceste postări se referă la caracterul de ”penali” ai acestor lideri politici și la opiniile politice ale acestora, în sensul că se impune o modificare legislativă în materie (fiind judecătorul care s-a autosesizat din oficiu și a ridicat excepția de neconstituționalitate cu privire la OUG 13/2017, folosind raționamente pur politice. De asemenea, aceste Like – uri se referă și la activitatea unor posturi TV considerate de cei care sunt anti – partide de la putere a fi posturi TV ale ”penalilor” de la PSD – ALDE (Antena 3 și România TV). De asemenea, aceleași opinii de agreere (Like) este exprimată și cu privire la postările care criticau OUG 13/2017 (ordonanță cu privire la care doamna judecător Trancă Anamaria a și sesizat Curtea Constituțională pentru motive de oportunitate, sesizare respinsă ca inadmisibilă, fiind prematur formulată)”, mai precizează Ingrid Mocanu, oferind o listă de postură apreciate de Trancă pe Facebook:

1. Avem un Parlament de toată jena (13.05.2015)

2. Televiziune de căcat (17.02.2016) – despre postul de televiziune Antena 3

3. #Rezist (05.02.2017)

4. Demenții din PSD (04.02.2017) – cu privire la intenția PSD de a organiza contramanifestații

5. ”Parlamentul penalilor”, ”Guvernul penalilor” și ”Altă gaură, același viol” (09.02.2017) – cu referire la OUG 13 și OUG 14

6. ”PSD-iști la uriașul lor miting” (6.02.2017) – cu referire la mitingul organizat de PSD în fața Palatului Cotroceni

7. ”Ioan Oltean e acuzat că ar fi luat o șpagă de 600.000 euro într-o biserică. Asta-i dovada clară că uneori Dumnezeu îți și dă, îți și bagă în traistă” (26.11.2015)

8. ”We will make ȘPAGA great AGAIN” - postare Mălin BOT (29.01.2017)

9. ”Nicuşor Constantinescu, aşteptat la DNA încă din 2013? Instituţia a prevăzut atunci lărgirea uşii” (20.03.2014) – cu privire la aspectul fizic al persoanei

10. ”Tovarășul Dragnea, secretar general al CC al PSD”, ”Tovarășii membri ai CC al PSD au aplaudat minute în șir”, ”Propășirea înaltelor idealuri social-democrate” (25.01.2017)

11. ” Pe cine scoate din puscarie noul cod? Pai sa vedem... Primii care-mi vin in minte sunt Nicolae Popa si Vantu” (29.01.2014)

12. ”Dragnea e un agramat penal” (10.11.2015)

13. ”The Romanian PM is MUIE #Ponta, not Puie #Monta” (13.07.2015)

14. ”Mai avea PSD-ul ceva de furat” (10.11.2015)

15. ”Acest grup închis nu trebuia să se formeze la Jilava?” (09.11.2015) – cu referire la grupul Facebook al Victor Ponta (6204 persoane)

16. ”Un bou consecvent” (04.11.2015) – cu referire la jurnalistul Mugur Ciuvică

17. ”Dobitocul acesta a grăit din nou”, ”prostovanul de Tăriceanu” (17.11.2015) – ambele cu referire la Tăriceanu

18. ”Elena Udrea: Nu am știut că Dorin Cocoș este milionar” (01.02.2015)

19. ”#celmaiabilpesedist” (04.11.2015) – cu referire la Valeriu Zgonea

20. ”penali în Parlament”, ”susțin că parlamentarii trebuie să aibă imunitate doar pentru declarațiile politice și vot!” (04.11.2015) – postări ale lui Sebastian Lăzăroiu

21. ”Șova riscă să piardă titlul de cel mai idiot ministru ever (5.05.2015) cu referire la activitatea de ministru a senatorului Dan Sova

22. ”Înțelegeți ce șleahtă penală a fost USL-ul?” (03.12.2015)

23. ”Cristi Borcea este în închisoare de aproape doi ani răstimp în care a făcut mai mult sex cu femei decât mulți bărbați aflați în libertate” (03.12.2015)

24. ”Ce prost e Gabi Oprea”, ”#opreaeatâtdeprostîncâtnicisăfurenuștie” (17.02.2016)

25. ”Acest specimen este profesor universitar” (07.11.2015) – cu referire la Daniel Barbu

26. ”premier formal (grindeanu), unul informal și nervos spre apoplexie (dragnea)” (03.12.2015)

27. ”Muie Dragnea”, ”Jos PSD”, ”Jos Guvernul” (03.12.2017)

28. ”am ieșit în oraș să cumpăr droguri, da` nu-mi găsesc dealerul” (29.01.2017)

29. ”Nesimțiții care ne explicau că PSD-ul lui Dragnea nu e PSD-ul lui Ponta și Năstase să-și dea singuri două palme pe creier” (01.02.2017)

30. ”Liberte, Egalite, Muie PSD” (01.02.2017)

31. ”furăm devreme” (01.02.2017) despre Dragnea

32. ”Muie PSD” (01.02.2017)

33. ”programul PRIMUL FURT pentru organizația de tineret a PSD” (01.02.2017)

34. ”manipulări pregătire de RTV și Antena3” (29.01.2017)

35. ”imunitatea scăzută” despre Ponta (04.11.2015).

„Aceste titluri sunt de natură a exprima în mod vădit opiniile politice ale doamnei judecător Anamaria Trancă, prin acestea domnia sa exprimând opinii anti-PSD și ALDE, dar și exprimând opinii de agreere cu privire la postări extrem de vulgare și de de violente ca limbaj, de genul:

- ”Muie PSD”

- ”Muie Dragnea”, ”Jos PSD”, ”Jos Guvernul”

- ”Liberte, Egalite, Muie PSD”

- ”Ce prost e Gabi Oprea”

- ”ce șleahtă penală a fost USL-ul

- despre Călin Popescu Tăriceanu: - ”Dobitocul acesta a grăit din nou”, prostovanul de Tăriceanu”

- ”Televiziune de căcat” – Antena 3

- ”Bou consecvent” – Mugur Ciuvică

Toate aceste postări sunt apreciate de doamna judecător ca fiind pe placul domniei sale, motiv pentru care le apreciază cu ”LIKE”.

Or, o asemenea manieră de manifestare publică a opiniilor este una care contravine Statutului judecătorului, care trebuie să se abțină a exprima opinii publice, politice, să păstreze obligația de rezervă, de natură a prezerva obligația de imparțialitate și independență ce trebuie să guverneze activitatea judecătorului, de respectare a jurămintelor exprimate, de respectare a drepturilor și libertăților fundamentale, de a se supune numai Constituției și legilor țării. Comportamentul său nu se poate perverti în susținerea unor deziderate sociale străine activității de judecată cu susținerea de slogane de genul: ”asanare morală”, ”luptă anticorupție”, jos ”penalii” PSD – ALDE, ”jos Guvernul”, etc.

Împărtășirea acestor opinii public este de natură a afecta încrederea cetățenilor în justiție, fiind imposibil de crezut că un cetățean ce este judecat de un astfel de judecător va avea asigurat dreptul la un proces echitabil, iar exprimarea publică (rețeaua de socializare fiind publică) a acestor opinii dărâmă eșafodul încrederii în justiție pe care trebuie să se bizuie orice Stat democratic. Mai mult, numirile în funcție a membrilor judecați în cauza dedusă judecății în acel dosar au fost numiți toți de Călin Popescu Tăriceanu, cel despre care doamna Anamaria Trancă apreciază că ar fi ”dobitoc” și ”prostovan”, prin like – ul dat articolului care face acest gen de catalogare.

Așadar, dacă într-o societate frământată de atât de multe contradicții, un judecător, învestit cu autoritatea publică de a asigura un echilibru social, de a judeca în mod corect și numai potrivit legii cauzele cu care este învestită, devine partizan și militant împotriva unor partide politice și pro-luptă anticorupție (ceea ce nu este apanajul unui judecător de scaun), acest aspect fiind de natură a-mi afecta dreptul la un proces echitabil.

Astfel, dacă un cetățean de rând sau chiar un procuror (care nu face parte din puterea judecătorească, fiind subordonat ierarhic unor procurori cu funcție de conducere numiți de oameni politici) are o libertate de acțiune mai largă (opinia din Rechizitoriu putând să fie una pur subiectivă și să aibă drept fundament comandamente de ordin moral, etic) și o libertate de expresie mai vastă, un judecător, care face parte din PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ, care înfăptuiește justiția nu poate avea această libertate.

A exprima opinii politice și a fi de acord, prin Like – uri, cu un limbaj extrem de agresiv, vulgar, îndreptat împotriva unei părți a presei și a clasei politice reprezintă forme de afectare a prestigiului justiției, care afectează grav dreptul cetățenilor de a fi judecați de un judecător imparțial și independent, fără a fi influențat de opinii publice exprimate în spațiul public.

Mai mult, în timp ce era învestită cu soluționarea dosarului în care eu fusesem trimisă în judecată (ANRP 2) dădea Like unei postări în care se preciza că într-un alt dosar ANRP (ANRP 4) niște cetățeni erau suspectați de fapte similare cu cele din cauza cu care era învestită (în realitate, în acel dosar, ce conținea fapte identice – supraevaluări, cu cele din cauza cu care ea era învestită și care mă privește pe mine, a fost restituită DEFINITIV cauza la procurori, de către Instanța Supremă, apreciindu-se definitiv că nu este descrisă nicio faptă penală prin acel Rechizitoriu). Or, aprecierea pentru cele scrise în acel articol (poz. 7 din Anexa la prezenta sesizare) denotă faptul că judecătorul avea deja o opinie formată în privința existenței vinovăției și a faptelor din dosarele ANRP (cu unul dintre ele fiind deja învestită, cunoscând astfel ce conține un astfel de dosar).

Or, este evident că acest tip de manifestare publică este unul nepermis de legislația care reglementează activitatea și statutul judecătorului.

Având în vedere că dosarele ANRP sunt un foileton la nivelul DNA, până în prezent sunt deja 7 dosare în care acuzațiile de abuz în serviciu sunt identice (niște juriști sau alte categorii de profesioniști, nu evaluatori, nu au știut că niște rapoarte de evaluare nu ar fi corecte și au îmbogățit pe nedrept niște cetățeni pe care nu i-au văzut niciodată, de conivență tacită cu niște evaluatori desemnați aleatoriu, pe care, de asemenea, nu i-au văzut în viața lor). Aceste dosare sunt identice (diferă sumele din rapoarte și numele beneficiarilor, la fel de necunoscute tuturor) și judecătorul cauzei a pus în discuție chiar din oficiu schimbarea încadrării juridice cu privire la caracterul de infracțiune continuată a acelor presupuse infracțiuni de care sunt acuzată astfel că soluția pronunțată în cauză este vitală pentru soarta celorlalte dosare ANRP aflate pe rol sau în curs de urmărire penală.

Astfel, deși nu există vreo normă (primară ori secundară) care să fi fost încălcată de mine și, deși expertiza efectuată în cauză nu a stabilit vreun prejudiciu, judecătorul cauzei va pronunța probabil o soluție de condamnare, fără nici un element constitutiv al faptei și fără prejudiciu, având în vedere viziunea despre viață pe care o are aceasta: vede rolul judecătorului ca fiind unul purificator, răzbunător, de asanare morală a societății (iar cei ce au acceptat să aplice anumite legi, cum ar fi cele de despăgubire, au probabil, în viziunea sa, probleme de moralitate), scopuri pentru care are și ”parteneriate” cu procurorii DNA, cu unii fiind și prietenă pe facebook. Acest lucru este dublat de faptul că în cauză a dispus și măsuri preventive, astfel că este extrem de dificil să dispună achitarea.

În cauză au fost formulate nenumărate cereri de recuzare (aproximativ 10 astfel de cereri), dar judecătorul învestit cu soluționarea lor este același, cel imediat următor, care ar trebui să și rețină dosarul spre judecare dacă ar admite cererea, ceea ce conduce la o imposibilitate de a soluționa cererile de recuzare altfel decât prin respingere (iar acestea nu sunt prevăzute cu nicio cale de atac). La nivelul Curții de Apel București au existat situații în care admiterea unor asemenea cereri au condus la conflicte personale între judecători (este binecunoscut cazul Risantea Găgescu – Dorel Matei), unde admiterea unor asemenea cereri a atras furia judecătorului a cărui recuzare a fost admisă și a culminat cu o cercetare disciplinară pentru judecătorul ce a admis o asemenea cerere (în cauza Rarinca).

Or, este evident că, la nivelul Curții de Apel București nu există premisele judecării cu imparțialitate a cauzei deoarece judecătorul Anamaria Trancă nu va putea fi înlăturat de la judecarea cauzei, din motive subiective (judecătorul următor se află în relații de prietenie cu cel recuzat) astfel că nu se va putea admite o asemenea cerere la nivelul Curții de Apel București. De altfel, niciun judecător al Curții de Apel București (sau în orice caz, extrem de puțini) nu dorește să primească spre soluționare un dosar atât de ”delicat”, în care domnul Horia Georgescu, șeful ANI, a fost arestat la câteva săptămâni după ce Șeful Statului proaspăt ales, a fost declarat compatibil, după ce acesta avusese de suferit din cauza dosarului de incompatibilitate întocmit pentru acesta. Or, acest dosar, pe lângă faptul că nu conținea acuzații tipice de abuz în serviciu (motiv pentru care un dosar similar a fost restituit definitiv de Înalta Curte) nu are nici măcar un prejudiciu, astfel cum s-a stabilit în urma expertizei administrate în cauză.

Există în acest mod premisele judecării părtinitoare a cauzei și dispunerii unor condamnări nedrepte și lipsite de suport legal și probatoriu, determinate de opiniile de ”justițiar” împărtășite public, a judecătorului cauzei, persoanele implicate fiind lipsite astfel de un prim grad de jurisdicție (fond), ceea ce reprezintă o gravă afectare a dreptului la un proces echitabil”, se mai arată în solicitarea de strămutare. Sursa: stiripesurse.ro.