Parlamentul European s-a declarat, ieri, ”preocupat de numărul tot mai mare de cazuri de încălcare a drepturilor omului în Rusia şi de îndoielile asupra independenţei justiţiei din această ţară”. Acest vot intervine cu o săptămână înaintea unei vizite la Bruxelles a principalilor miniştri ruşi, inclusiv a premierului Vladimir Putin, pentru o reuniune referitoare la energie şi comerţ. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat marţi că preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, va aborda, cu siguranţă, cu Putin, situaţia drepturilor omului în Rusia, cu această ocazie. Ieri, Parlamentul şi-a exprimat preocuparea în faţa rapoartelor care evocă procese cu caracter politic, proceduri inechitabile şi absenţa anchetelor privind crime grave. Rezoluţia citează în particular cazurile fostului preşedinte al grupului petrolier Iukos, Mihail Hodorkovski şi al principalului său asociat, Platon Lebedev, încarceraţi din 2003 şi condamnaţi în 2005 la opt ani de detenţie pentru escrocherie şi evaziune fiscală. La 30 decembrie, pedeapsa lor a fost prelungită până în 2017, pentru furt de petrol şi spălare de bani. Acest al doilea proces a fost considerat de numeroşi observatori drept continuarea unei reglări de conturi politice cu un om de afaceri care a ţinut piept Kremlinului şi a finanţat opoziţia. Verdictul a fost criticat de numeroase capitale occidentale. Parlamentul deplânge, de altfel, ”arestările repetate ale unor personalităţi ale opoziţiei, precum Boris Nemţov, fostul vicepremier al lui Boris Elţîn”. Nemţov, care face parte din mişcarea de opoziţie Solidarnost, a fost încarcerat 15 zile, la începutul anului, pentru că a participat la o manifestaţie neautorizată la Moscova, la 31 decembrie. Aflat în vizită, săptămâna aceasta, la Parlamentul European, el a apreciat că ”Vladimir Putin a \"nfiinţat un stat mafiot corupt”.

Şeful comitetului de anchetă rus, principala instituţie responsabilă cu investigaţiile penale, a cerut, ieri, înfiinţarea unui fişier cu amprentele digitale şi genetice ale tuturor imigranţilor, pe fondul intensificării rasismului în ţară. Aleksandr Bastrikin susţine că această măsură vizează să reducă numărul infracţiunilor comise de străini şi, prin urmare, reducerea violenţelor rasiste din ţară. În 2010, aproximativ 49.000 de infracţiuni şi delicte au fost comise de cetăţeni străini în Rusia, a subliniat Bastrikin. Biroul pentru Drepturile Omului, un ONG rus, a înregistrat, între ianuarie şi noiembrie 2010, un total de 293 de agresiuni violente cu caracter rasist, care s-au soldat cu 41 de morţi şi 293 de răniţi. Sute de mii de persoane din Caucazul rusesc şi din Asia Centrală vin să lucreze în oraşele ruseşti, pentru a scăpa de sărăcia din regiunile lor.