Un nou studiu al Asociației Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România - APC România) membră a Organizației Europene a Consumatorilor, scoate la iveală date îngrijorătoare! Ei au analizat 50 de tipuri de şuncă presată comercializată în marile structuri comerciale și în magazinele unor producători de produse din carne.

Din păcate, şunca presată comercializată în hipermarketuri și în magazinele producătorilor de produse din carne, cu mici excepții, nu mai are nimic din consistenţa, savoarea, gustul şi elementele nutritive ale acestui tip de produs aşa cum era fabricat în urmă cu câteva decenii. Grav este că acest produs se regăsește în meniurile din grădiniţe şi after school!

Un nou studiu al Asociației Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România - APC România) membră a Organizației Europene a Consumatorilor, scoate la iveală rezultate îngrijorătoare! Ei au analizat 50 de tipuri de şuncă presată comercializată în marile structuri comerciale și în magazinele unor producători de produse din carne.

Din păcate, şunca presată comercializată în hipermarketuri și în magazinele producătorilor de produse din carne, cu mici excepții, nu mai are nimic din consistenţa, savoarea, gustul şi elementele nutritive ale acestui tip de produs aşa cum era fabricat în urmă cu câteva decenii.

CANCER PE PÂINE!

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a inclus această categorie de produse alimentare în zona alimentelor cu risc, consumul acestora fiind asociat în mod direct cu cancerul. Potrivit Asociaţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului, consumul zilnic a 50 grame de mezeluri procesate creşte incidenţa cancerului colorectal cu aprox. 18%. Este un procent destul de mare, ţinând cont că românii sunt mari consumatori de şuncă procesată, acest mezel regăsindu-se aproape zilnic în dieta lor, potrivit asociaței. Unul dintre ingredientele periculoase care se întâlnesc în şunca de porc sau în cea de pui este şi monoglutamatul de sodiu (E621), un potenţiator de gust care se adaugă în mod obişnuit în mâncarea chinezească, mezeluri, supele instant, salate sau în alte alimente procesate. Numeroase studii de specialitate asociază în mod direct consumul monoglutamatului de sodiu de declanşarea numeroaselor probleme de sănătate precum: astmul, depresia, tulburările de vorbire, anxietatea, boala Parkinson, obezitatea, pierderea vederii, migrenele, oboseala, slăbiciunea, problemele respiratorii, tahicardia etc. Unul dintre cei mai cunoscuţi experţi de talie mondială pe subiectul monoglutamatului de sodiu este şi neurochirurgul Russell Blaylock, autor al cărţii intitulate „Excitotoxinele: Gustul care ucide”, acesta fiind de părere că monoglutamatul de sodiu supra-activează celulele nervoase ale creierului până într-un anumit punct în care mor. De aceea, recomand prudenţă maximă în momentul în care alegem să consumăm şuncă sau alte mezeluri procesate, tocmai pentru a evita supradozarea monoglutamatului de sodiu în organismul nostru. Conform unui studiu ştiinţific publicat în anul 1987, intitulat „Monosodium L-glutamate- induced asthma”, autorii Allen D.H, Delohery J, Baker G. au constatat că 13 din 32 de persoane au suferit crize de astm după ingestia unor cantităţi mari de monoglutamat de sodiu. În plus, dacă analizăm componenţa nutriţională a acestui mezel procesat, vom constata că majoritatea caloriilor înglobate provin din zona grăsimilor nesănătoase care conţin acizi graşi inflamatori, crescând astfel incidenţa afecţiunilor cardiovasculare după un consum constant, mai scriu cei de la asociație.

Grav este că meniurile din grădiniţe şi after school conţin şuncă presată! Ce înseamnă asta? Consumul zilnic a 50 grame de şuncă presată creşte incidenţa cancerului colorectal cu 18%!; 9 din 10 tipuri de șuncă presată conţin apă adăugată! Apa este cel de-al doilea ingredient la 60% dintre tipurile de şuncă presată!; 7 din 10 tipuri de şuncă presată conţin între 5 şi 12 aditivi alimentari!; 6 din 10 tipuri de şuncă presată conţin caragenan!;

6 din 10 tipuri de şuncă presată conţin monoglutamat de sodiu!; 1 din 2 din două tipuri de şuncă presată conţine caragenan şi monoglutamat de sodiu!; 2 din 10 tipuri de şuncă presată sunt colorate cu carmin!; Şuncă presată cu carne de pasăre separată mecanic, piele de pui şi apă! ; Şuncă Praga extra cu 12,2 grame proteine! Conţinutul în proteine la şunca presată variază între 11 grame şi 21 grame!; Șuncă Praga Premium cu aromă de fum și extracte din citrice!; Șuncă de curcan cu aromă de carne!; Şuncă presată din pulpă de porc cu fibre vegetale din pătlagină!; Şuncă presată din curcan cu proteină din colagen din carne de porc!; Şuncă presată din piept de pui cu proteină din vită!; Şuncă presată cu piept de pui şi proteină din lapte!; Şuncă Praga cu trei tipuri de conservanţi!; Şuncă Praga cu legume deshidratate şi extracte din citrice!; Şuncă presată din piept de pui cu proteină animală de origine bovină!; Şuncă presată cu drojdie!; Procentul de carne din şunca presată variază între 47% şi 97%!.

La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere; Analiza informațiilor nutriționale; Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

INGREDIENTELE REGĂSITE Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor de şuncă presată analizate sunt următoarele: carne de pasăre separată mecanic de pasăre, carne de porc, pulpă de porc, carne pasăre, piept de pui, piept de curcan, emulsie de șorici, slănină, piele de pui, proteină de porc, proteină din soia, proteină lactică, proteină animală de origine bovină, amidon din cartofi, amidon din porumb, sare, aromă de fum, drojdie, proteină de vită, fibre vegetale din pătlagină, fibre vegetale, fibre de mazăre, zaharuri (zahăr, maltodextrină, dextroză, sirop de glucoză, lactoză), enzime, ulei vegetal de rapiță, extracte de condimente, extract de drojdie, drojdie, aromă de carne, arome, arome de condimente, caragenan, monoglutamat de sodiu, nitrit de sodiu, fosfaţi, difosfaţi, trifosfaţi, polifosfaţi, citraţi de sodiu, clorură de potasiu, ascorbat de sodiu, eritorbat de sodiu, acid lactic, acid ascorbic, acetat de sodiu, gumă xantan, gumă guar, gumă konjak, lactat de sodiu, carmin, inozinat disodic, izoascorbat de sodiu, mono si digliceride ale acizilor grasi, 5-ribonucleotide disodice, algă marină Euchema prelucrată.

Top 5 tipuri de şunca Praga după conţinutul de carne:

Angst - 97% piept de curcan;

Cris-Tim, Lidl - 90% pulpă de porc;

Angst - 83,33% pulpă de porc;

Casa Gustului - 80% pulpă de porc;

Pikok (Lidl) - 70% pulpă de porc, Gustoso (Kaufland) - 70% carne de porc, Reinert - 70% carne de porc.

Analiza informațiilor nutriționale

Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 81 kcal și 294 kcal. Cantitatea de grăsimi per 100 grame produs variază între 0,7 grame şi 26 grame din care grăsimi saturate între 0,4 grame şi 18,5 grame per 100 grame produs. Numeroase studii realizate de instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer şi Parkinson, cancerele de colon și sân, determină rezistenţa la insulină, favorizând apariţia diabetului de tip 2 şi determină deficienţe de învăţare la tineri.

CE SPUN EXPERȚII?

„Chimia și tehnologia alimentară fac posibilă obținerea de șuncă presată din surse atât de variate, și chiar cu gust de șuncă de porc. O mare parte a șuncii presate comercializate confirmă temerile presupuse: calitatea cărnii de la alte specii diferă major de cea a calității pulpei de porc; șunca preparată din carne congelată (adusă de la mari depărtări) nu mai are nimic din calitatea pulpei de porc proaspete; șunca alcătuită prin presarea unor segmente de țesut muscular este altceva decât șunca din but întreg; sărarea prin injectare (cel mai adesea supra-sărare) nu are nimic de a face cu sărarea limitată și de durată aplicată tradițional, mai ales că polifosfații adăugați în saramura de injectare au menirea să rețină lichidul în țesut până la situația aberantă în care produsul obținut este mai greu decât carnea folosită pentru preparare; zahărul inclus în rețetele șuncii presate realizate de mulți producători chiar contribuie serios la sporirea efectivelor de diabetici, afumarea lichidă nu are nici pe departe efectele bune așteptate ale afumării uscate, având în schimb efecte negative multiple care îngrijorează justificat pe consumatorii informați și responsabili; tratarea termică în forme „moderne“, profitabile pentru producător, altele decât fierberea lentă și de durată conduce la rezultate mult inferioare privind calitatea produsului finit (caracteristicile organoleptice – textura, aromele dezvoltate, culoarea țesutului). Din nefericire, consumatorii contemporani nu pot face diferența între produsele tradiționale și cele cumpărate „la ofertă“; obișnuirea cu mediocritatea duce la pervertirea principiilor bune.“, a explicat prof. univ. dr. Ion Schileru - ASE București, citat în documentul asociației.

RECOMANDĂRI!

”La alegerea unui tip de şuncă presată trebuie să aveţi în vedere atât cantitatea de carne din respectivul produs, cât şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi grași saturați și conținutul de sare. Recomand evitarea acelor sortimente de şuncă presată care au în compoziție aditivi alimentari, precum monoglutamatul de sodiu, caragenanul și carminul. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, şunca presată nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor, femeilor însărcinate și a adulților cu afecțiuni cardiovasculare”, a declarat preşedintele APC, conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familiile lor.