An de an, specialiștii trag semnale de alarmă privind incidența obezității, fie că vorbim de adulți, fie că vorbim de copii. Numărul copiilor obezi la nivel mondial a crescut de zece ori în ultimii 40 de ani, ajungând la 124 de milioane, una dintre cauze fiind politicile din industria alimentară care au ca efect costuri ridicate ale alimentelor nutritive, inaccesibile familiilor și comunităților sărace, arată, nu de mult, Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Grav este că sunt și mulți copii cu vârste mai mici de 5 ani.

UNDE GREȘIM? Medicii sunt de părere că o mare contribuție o au ieșirile în oraș. Studiile arată că în ultimele 4 decenii consumul de alimente “în afara locuinţei” a crescut alarmant. Ce înseamnă asta? Exces caloric şi creşterea riscului de obezitate. Concret, ce se mănâncă în oraș: Hamburgeri: 398 kcal - 486 kcal; Cartofi prăjiţi: 188 kcal - 256 kcal; Snacksuri sărate: 132 kcal - 225 kcal; Băuturi carbogazoase 144 kcal - 195 kcal.

Specialiștii ”susțin că dezechilibrul energetic poate fi reprezentat de un exces de numai 30 kcal pe zi, corespunzătoare unui sfert de doză de suc carbogazos, câtorva cartofi prajiţi sau unei jumătăţi de prajitură”. Un surplus de 50 kcal/zi poate duce la creşterea greutăţii cu 1kg/lună, se arată într-un comunicat al Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Constanța.

Băuturile carbogazoane și sucurile, au un impact devastator asupra organismului: o sticlă de 500 ml de suc carbogazos conţine până la 13-15 linguriţe de zahăr, echivalentul a 240 kcal. Chiar şi sucul natural de fructe, considerat adesea o variantă sănătoasă, conţine în realitate aproape aceeaşi cantitate de zahăr. De exemplu în 220ml suc de portocale se găsesc aproximativ 10 linguriţe de zahăr, echivalentul a 25 grame de fructoză, susține medicul pediatru, șeful Clinicii de pediatrie a SCJU, conf. univ. dr. Cristina-Maria Mihai, citată într-un comunicat al unității sanitare.

Totodată, medicul a subliniat că fructoza are asupra ficatului acelaşi efect ca şi consumul de alcool, determinând acumularea de grăsime în celulele hepatice, producând ceea ce se numeşte ficat gras non-alcoolic, întâlnit mai frecvent la vârsta pediatrică, iar potrivit studiilor efectuate de Asociaţia Americană de Epidemiologie, Prevenţie/Nutriţie, Activitate fizică şi Metabolism în 2013, băuturile şi alimentele dulci cu un conţinut ridicat de fructoză sunt răspunzătoare de 183.000 decese pe an.

”Rolul părinţilor în ceea ce priveşte excesul alimentar este esenţial, mamele supraponderale având tendinţa să ofere copiilor porţii mai mari şi cu un conţinut mai mare de grăsimi”, spune conferențiarul.

CE RECOMANDĂ? Specialist în Diabet și Nutriție pediatrică, medicul șef al secției de Pediatrie din cadrul SCJU “Sf. Apostol Andrei” Constanța recomandă părinților: să evite utilizarea dulciurilor drept recompensă;

să promoveze și să opteze pentru mese sănătoase bazate pe fructe proaspete, iaurturi simple, nuci şi în general a alimentelor bogate în fibre şi apă şi sărace în grăsimi şi zahăr; să nu sară niciodată peste micul dejun, acest obicei contribuind la însuşirea unei discipline alimentare să încurajeze consumul adecvat de apă.

Pe 11 octombrie se marchează Ziua de luptă împotriva obezității.