Generalul Wojciech Jaruzelski, ultimul lider comunist polonez, a cărui activitate continuă să-i divizeze pe compatrioţii săi, a fost înhumat vineri, la cimitirul militar din Varşovia, după o slujbă, în prezenţa preşedintelui Bronislaw Komorowski şi fostului preşedinte Lech Walesa. Oficiată vineri, înainte de prânz, la Catedrala Armatei, la slujba în memoria generalului, care a murit duminica trecută, la vârsta de 90 de ani, au fost prezenţi de asemenea, între alţii, fostul preşedinte social-democrat Aleksandr Kwasniewski, ambasadorii rus şi american la Varşovia şi familia defunctului - văduva sa, Barbara, şi unica lor fiică, Monika Jaruzelska. Născut într-o familie catolică din mica nobilime poloneză, Wojciech Jaruzelski a aderat de tânăr la comunism şi s-a declarat întotdeauna ateu. Însă, cu 13 zile înainte să moară la spital, el a cerut unui preot, în deplină libertate şi în mod lucid, să i se spovedească şi să fie uns cu mir, a anunţat parohul Catedralei, preotul Robert Mokrzycki, explicând organizarea acestei slujbe. În timpul slujbei, câteva zeci de persoane adunate în faţa bisericii au agitat pancarte cu mesaje ostile generalului, pe care l-au catalogat drept un ”trădător” al Poloniei.

Ceremonia înhumării urnei cu cenuşa sa, depusă vineri după-amiază, cu onoruri militare, la Cimitirul Powazki, la Varşovia, a fost perturbată de câteva sute de manifestanţi. Adunaţi în jurul cortegiului şi încadraţi de poliţişti, aceştia au scandat, într-un vacarm produs cu fluiere, ”Jos cu comuniştii!” şi ”Du-te la Moscova!”. Ei au agitat fotografii cu victime ale legii marţiale decretate de generalul Jaruzelski în 1981, pentru a reprima Solidaritatea, primul sindicat independent din Europa de Est. Luând cuvântul la cimitir, Kwasniewski i-a adus un omagiu generalului. ”Ne-a scăpat de o intervenţie străină sau de un război fratricid”, a spus el, promiţând să-i apere memoria. Un personaj controversat, generalul Jaruzelski şi-a divizat compatrioţii, până la moartea sa, cu privire la instituirea legii marţiale. Criticii săi continuă să-i reproşeze ataşamentul faţă de comunism, impus Poloniei de către Moscova, după al Doilea Război Mondial. Însă tot generalul este cel care a permis Poloniei tranziţia paşnică de la dictatură la democraţie. Decizia sa de a negocia cu Solidaritatea viitorul ţării a condus - în vara lui 1989, odată cu primele alegeri legislative parţial libere, câştigate de mişcarea lui Lech Walesa - la prăbuşirea puterii comuniste.