Inițiativa cetățenească a Blocului Naţional Sindical (BNS) de modificare a Codului muncii, referitoare, printre altele, la contractele pe perioadă determinată şi perioadele de probă, va fi repartizată la Comisia pentru muncă a Senatului după ce vor fi verificate semnăturile care o însoțesc. ”Am primit o sesizare care întrunește toate atributele unei inițiative cetățenești. Este o modificare a Codului muncii care a fost semnată de peste 100.000 de cetățeni, este o inițiativă cetățenească. Cu ea a fost sesizat Senatul, în calitate de primă Cameră a Parlamentului. Conform procedurilor uzuale, după ce Guvernul va verifica semnăturile, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute, ea va fi transmisă Comisiei pentru probleme de muncă, pentru a i se face raportul”, a anunțat vicepreședintele Senatului Cristian Dumitrescu, după ședința de ieri a Biroului permanent. Dumitrescu a remarcat faptul că se întâmplă rar ca o inițiativă cetățenească să intre în dezbaterea Parlamentului. ”Este interesant, pentru că foarte rar se întâmplă ca o inițiativă cetățenească, cu o sută de mii de semnături, să fie introdusă în dezbaterea parlamentară și este o dovadă importantă de democrație și de înțelegere a acestei importante posibilități de sesizare a Parlamentului, altfel decât de către guvern și de către parlamentari”, a arătat social-democratul.

Potrivit Constituției, iniţiativa legislativă poate aparţine unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, provenind din cel puţin un sfert din judeţele ţării. O condiţie cumulativă este ca în fiecare dintre aceste judeţe sau municipiul Bucureşti să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul iniţiativei. BNS a strâns peste 150.000 de semnături pentru schimbarea Codului muncii, iar un Comitet de iniţiativă a înregistrat în 10 septembrie, la Senat, proiectul de modificare a legislaţiei muncii, care vizează, printre altele, contractele pe perioadă determinată, perioadele de probă şi reglementarea clauzei de obiectiv de performanţă.

BNS susţine că documentul elaborat de o echipă de experţi, coordonată de Alexandru Athanasiu, urmăreşte să corecteze erorile din actualul Cod al muncii şi să echilibreze relaţia dintre angajat şi angajator.

Documentul urmăreşte şi o nouă viziune în selectarea personalului, iniţiatorii precizând că, în România, selecţia se face pe criterii ce ţin de afinităţi, de gradul de rudenie sau chiar pe criterii oneroase. Potrivit lui Athanasiu, se solicită şi modificarea termenului de 45 de zile prevăzut în prezent pentru reîncadrarea angajaţilor în cazul unor concedieri colective, precizând că această perioadă a fost redusă de la nouă luni, iar în Franţa este de un an. "Dacă în 45 de zile firma nu îşi revine, nu mai este obligată să îi angajeze pe foştii angajaţi. În 45 de zile, o firmă care a avut probleme serioase nu are cum să-şi reia activitatea", arăta Athanasiu, la prezentarea proiectului.

Proiectul de modificare vizează şi prevederile privind munca prin agent de muncă temporară. Astfel, se solicită reglementarea cazurilor în care un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară, stabilirea unei reguli potrivit căreia contractul de muncă temporară se încheie pe durată nedeterminată, dar şi ca salariul primit de angajatul temporar pentru fiecare misiune să nu fie inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar.

Documentul prevede şi modificarea dispoziţiilor privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel naţional comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat. Se doreşte, de asemenea, modificarea prevederilor ce privesc dialogul social, în sensul acordării şomerilor şi pensionarilor a posibilităţii de a adera la sindicatele constituite şi al extinderii interdicţiei de concediere a reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor, precum şi a reprezentanţilor salariaţilor pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate şi pe o perioadă de doi ani de la încetarea mandatului.

Proiectul de modificare a Codului muncii include şi schimbări ale jurisdicţiei muncii, în sensul introducerii distincţiei între conflictele de drepturi şi conflicte de interese, dar şi a obligaţiei instanţei de a încerca stingerea conflictului de drepturi prin împăcarea părţilor.