Presa internaţională comentează contractarea de către România a unui împrumut de la Fondul Monetar Internaţional (FMI). “Financial Times Deutschland” constată că, “după Ungaria şi Letonia, România este cea de a treia ţară care trebuie salvată de la faliment” şi că pentru 20 de miliarde de euro, Bucureştiul a trebuit să accepte condiţii dure, negociate timp de două săptămîni. “Die Welt” arată că UE şi FMI “ajută România, la mare ananghie”. Publicaţia germană nu uită să amintească de faptul că urmează ca FMI să se întîlnească la Viena cu cele mai importante bănci străine care activează în România, pentru a discuta despre garantarea faptului că nu vor extrage din ţară banii obţinuţi de băncile-filială. Într-un articol din “Wiener Zeitung”, denumit “Epidemia crizelor în Europa de Est”, se subliniază că Viena priveşte cu îngrijorare cum, rînd pe rînd, vecinii săi şi statele din regiune intră în criză, amintind în context de Ungaria, de criza politică din Polonia şi de împrumutul la FMI al României. Împrumutul ţării noastre este menţionat şi de Deutsche Welle, Handelsblatt şi Der Westen, care se limitează la a prezenta informaţia factual şi la obiect. “The Daily Telegraph” anunţă, în ediţia de ieri, că “FMI salvează România cu 20 de miliarde de euro, în timp ce Serbia primeşte 4 miliarde de euro”. Cotidianul arată că pachetul pentru România are ca obiectiv “amortizarea scăderii economice, în condiţiile în care ţara resimte preţurile tot mai mici la oţel şi reducerea exporturilor de maşini”. “Irish Times” notează că România a contractat un împrumut, în condiţiile în care avea probleme cu o monedă slabă, un deficit bugetar mare şi cu scăderea investiţiilor economice. “International Herdal Tribune” anunţă, la rîndul său, suma pe care ţara noastră o primeşte de la FMI, UE şi alte instituţii financiare şi arată că, potrivit condiţiilor de împrumut, “România, una dintre cele mai sărace ţări europene, trebuie să reducă cheltuielile bugetare”. “Economic Intelligence Unit”, o companie de cercetare afiliată revistei “The Economist”, a avertizat că România ar putea deveni “punctul de declanşare a destabilizării politice în următorii ani”. Cotidianul arată că leul s-a depreciat cu 0,7 procente faţă de dolar şi euro. Barbara Nestor, economist în Londra, explică pentru “International Herdal Tribune” că băncile străine deţin mai mult de 90% din valoarea sectorului bancar din România, iar această prezenţă crescută a instituţiilor străine ar fi putut atrage atenţia oficialilor UE, care s-au temut că problemele din Est vor crea probleme creditorilor din Vest. Nestor a explicat că împrumutul României era inevitabil, după ce şi Ungaria făcuse acelaşi lucru. “Financial Times” arată că România trebuie ca, în schimbul celor 20 de miliarde primite împrumut, să se asigure că deficitul bugetar va scădea sub 3% din PIB pînă în 2011, să întreprindă reforme guvernamentale, să îşi reformeze sectorul financiar şi politica monetară. “Ajutorul financiar este evident benefic pentru economia românească, pe termen scurt, însă investitorii ar putea fi îndreptăţiţi să aibă dubii despre capacitatea Guvernului de a respecta ţintele stabilite cu FMI-ul”, a apreciat Timothy Ash, analist în cadrul Royal bank of Scotland, pentru “Wall Street Journal”. Svitlana Maslova, analist în cadrul Barclays Capital, a spus că, în ciuda pachetului de sprijin de la FMI, este foarte probabil ca ajustarea economică să fie “dramatică”. Agenţia chineză Xinhua atrage atenţia asupra cererii FMI ca fondurile băncilor străine din România să nu părăsească ţara.