Nu încape îndoială că deschiderea graniţelor a schimbat în bine viaţa multor români. Mai ales a celor care, săraci lipiţi pămîntului într-o Românie incapabilă să facă ceva pentru ei, au profitat de marea integrare şi s-au răspîndit prin toată Europa. Dar cum viaţa mai bună are preţul ei, mulţi români care au ales să trudească printre străini au fost nevoiţi să-şi lase copiii în grija bunicilor, a rudelor sau prin vecini. Aşa se face că în loc să-şi vadă familiile reîntregite sau să le asigure celor mici un viitor mai bun chiar acasă, acolo unde ei nu a reuşit, părinţii acestora au ajuns să treacă prin adevărate drame. Lipsiţi de dragostea părintească, mulţi din aşa zişii “orfani ai căpşunilor” au devenit victime ale abuzului de alcool şi infracţiunilor, dar au înregistrat contraperformaţe şi la nivel şcolar. Dacă la sfîrşitul anului 2006, autorităţile apreciau că doar 40.000 de copii au fost lăsaţi în ţară, statisticile au devenit cu adevărat alarmante după momentul aderării României la UE, cînd peste 170.000 de minori au devenit copiii nimănui. Mirajul plecărilor masive la muncă în strainătate a făcut victime şi pe litoral, mai ales că de la doar 1.000 de copii înregistraţi de Direcţia Generală de Asistenţă şi Protecţia Copilului în 2007, instituţia constănţeană a ajuns să raporteze, la sfîrşitul anului trecut, peste 3.000 de minori care au unul sau ambii părinţi peste hotare. Cu toate că mai mulţi copii au fost daţi în grija rudelor, instituţia a fost nevoită să instituie măsuri de protecţie pentru mai bine de 100 de copii. Cercetările efectuate de Fundaţia Soros arată că, în doar trei ani, 14 copii şi-au luat viaţa după ce au fost lăsaţi acasă de părinţi, însă sociologii şi psihologii au tras şi alte semnale de alarmă. Pe lîngă faptul că aceşti copii sînt mai mai expuşi riscului de depresie, mai ales dacă mama este cea care pleacă, în timp ce unii dintre ei se simt abandonaţi, după cum apreciază psihologul Diana Ionescu, emigraţia poate avea efecte pe termen lung. Avînd în vedere că România este o ţară majoritar rurală, unde legăturile familiale strînse domină toate aspectele vieţii, emigraţia a dat peste cap familiile care şi aşa aveau probleme. În pofida miliardelor de euro care au ajuns în ţară, Mihaela Ştefănescu, cea care a coordonat studiul pentru Fundaţia Soros, a declarat că emigraţia a redefinit noţiunea de familie românească tradiţională. Trecînd peste faptul că numeroşi copii ai emigranţilor locuiesc cu buncii, divorţurile între emigranţi devin tot mai numeroase atunci cînd cei doi părinţi pleacă în ţări diferite. În cazuri extreme spun specialiştii, copiii sînt abandonaţi sau trimişi în orfelinate, iar alţii ajung să se prostitueze sau se asociază cu infractorii. Economiştii avertizează că beneficiile muncii în străinătate s-ar putea dovedi de scurtă durată, mai ales pe fondul crizei economice. Cum zeci de mii de români şi-au pierdut deja locurile de muncă în Spania şi Italia, specialiştii sînt tot mai îngrijoraţi în privinţa problemelor pe care le-ar putea ridica asupra economiei româneşti întoarcerea masivă a acestora în ţară.