După ce, în ultimii ani, firmele româneşti din sectorul alimentar care nu au respectat normele europene, au fost închise pe bandă rulantă, acum a venit rîndul micilor producători să treacă la practicarea unui comerţ civilizat. Măsura Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), amînată de cîteva ori din cauza protestelor comercianţilor, urmăreşte şi impunerea unui control strict asupra trasabilităţii produselor vîndute în pieţe. Aşa se face că, dacă pînă acum brînza de pe tarabă era gustată de orice cumpărător dornic să-i testeze mai întîi calităţile, produsul trebuie ambalat acum ca într-un supermarket, cu tot cu informaţiile despre originea produsului şi data expirării. Chiar şi aşa, pentru ca micii producători, indiferent că sînt fermieri sau crescători de animale, să poată comercializa produsele obţinute, trebuie să se înregistreze la direcţiile veterinare şi în vederea obţinerii documentului de autorizare. Potrivit directorului adjunct al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Constanţa, dr. Gheorghe Dincă, ordinul 111/2008 stabileşte că producătorii pot vinde direct produsele primare de origine animală sau cu amănuntul. În prima categorie sînt incluse activităţile de vînzare a produselor obţinute din creşterea animalelor domestice pentru obţinerea de alimente, transportul la abator sau între ferme, manipularea produselor primare la ferma sau la locul obţinerii acestora, cu condiţia să nu se modifice natura acestora. “Pentru a-şi putea comercializa produsele, producătorii care realizează activităţi de vînzare directă trebuie luaţi în evidenţă pînă la sfîrşitul acestei luni, contra unei taxe de 10 lei. Aceştia vor putea să vîndă laptele crud în baza cotei stabilite pentru fiecare în parte, cel mult 300 de kg de peşte de mare la transport şi 50 de kg la speciile de apă dulce, cel mult 2.000 de capete de păsări într-un an, ouă şi alte produse”, a declarat Dincă. Tocmai de aceea, comercianţii trebuie să depună cereri cu activităţile prestate, cantităţile pe care vor să le vîndă, dar şi locurile în care vor fi comercializate produsele. Pe de altă parte, legea stabileşte că vînzarea cu amănuntul presupune furnizarea de produse alimentare de origine animală şi nonanimală obţinute în unităţi înregistrate sau autorizate sanitar-veterinar. În acest sens, comercianţii pot vinde atît carne tranşată, tocată sau preparată în cantitate de pînă la 3.000 kg/săptămînă, 1.000 de kg de brînzeturi, produse din pescuit - pînă la 1.000 kg/săptămînă, vînat sălbatic - pînă la 300 kg/lună, carne de pasăre - pînă la 500 kg/lună, ouă - 1.000 bucăţi/lună, produse de panificaţie, legume şi fructe. Pentru a obţine documentele de înregistrare, operatorii din sectorul alimentar trebuie să depună la DSVSA Constanţa o cerere scrisă cu denumirea şi adresa unităţii, activitatea desfăşurată, tipurile şi cantităţile de produse supuse vînzării cu amănuntul, locurile respective, salariaţii încadraţi în muncă; schiţa obiectivului unde se desfăşoară activităţile de producţie. Taxa pentru unităţile de vînzare cu amănuntul este cuprinsă între 100 - 500 de lei.