Persoanele care se duc la baluri mascate îşi asumă un alt rol, pentru a evita să fie recunoscute, dar insectele foloseau o astfel de metodă încă din era Cretacică, acestea camuflându-se sub bucăţi de plante, granule de nisip sau rămăşiţele prăzilor, pentru a trece neobservate. O echipă internaţională de cercetători, cu participanţi de la Universitatea din Bonn, a început investigarea acestui tip de camuflaj. Tipul de... costume de camuflare le-a permis cecetătorilor să afle detalii despre mediul înconjurător din acea vreme, scrie Descoperă. Larva din specia muştelor de voal poate ataca un pseudoscorpion și folosindu-şi fălcile puternice extrage tot lichidul din prada sa. Larva îşi aşază rămăşiţele prăzii pe spate, astfel forma larvei nu mai poate fi recunoscută de viitorii prădători. Cu această deghizare, larva muştei de voal pretinde că este cu totul altcineva, folosind bucăţi din prada sa, preia chiar şi mirosul pseudoscorpionului, a explicat profesorul doctor Jes Rust, de la Institutul Steinmann din cadrul Universităţii din Bonn. Scena care face parte din Cretacic este înregistrată ca o imagine într-o bucată de chihlimbar. Cercetătoarea Bo Wang, de la Laboratorul de Paleobiologie şi Stratigrafie din Nanjing (China), a lucrat împreună cu cercetători din China, Statele Unite, Franţa şi Marea Britanie pentru a examina peste 35 de insecte conservate în chihlimbar. În interiorul acestora s-au regăsit urme de cereale, nisip, bucăţi de plante, fibre de lemn, praf, chiar şi cochiliile neînsufleţite ale victimelor. Exemplarele de chihlimbar au fost prelevate din Myanmar, Franţa şi Liban.

Dovezile că insectele ar fi folosit camuflajul încă din antichitate sunt foarte rare, potrivit Descoperă. Doctorul Torsten Wappier, de la Institutul Steinmann din cadrul Universităţii din Bonn, afirmă că aceste fosile sunt foarte rare, astfel că este foarte greu să decoperim cum era viaţa acum 100 de ani. Unele larve au dezvoltat un fel de armură construită din granule de nisip, probabil pentru a se proteja de muşcăturile de păianjen. Pentru a se camufla cât mai bine, şi-au adaptat până şi membrele. Larvele aveau posibilitatea să-şi răsucească picioarele la 180 de grade, pentru a putea transporta granulele de nisip în spate. Altele se camuflau în rezuuduri de plante, pentru a deveni una cu mediul înconjurător, fiind aproape nedetectabile pentru prădători.

În zilele noastre există nenumărate specii care folosesc camuflajul utilizând granule de nisip, precum larvelele trihoptere. Conform exemplarelor din chihlimbar pe care le-au analizat, cercetătorii au putut trage concluzii cu privire la mediul înconjurător din acele timpuri. Unul dintre strămoșii furnicii-leu folosea bucăţi minuscule de ferigă pentru camuflaj. ”Sunt anumite specii de ferigă care au fost primele plante recolonizate în urma incendiilor”, a explicat doctorul Wappler. Probabil în Cretacic a avut loc un incendiu natural, care a distrus copacii şi a stimulat producerea răşinei. În acest mod, larvele... costumate au fost prinse în răşina pomilor, rămânând conservate până în zilele noastre.