DE BINE SAU DE RĂU? De mai bine de șase ani, orice firmă (privată sau de stat) cu probleme a zis „Piua“ și a scăpat de creditori, ascunzându-se în insolvență, fără niciun stres că poate a blocat niște relații comerciale și a trimis în groapă alte societăți. Doar persoanele fizice nu s-au putut proteja de furia creditorilor, „mulțumită“ implicării Fondului Monetar Internațional, dar asta este o altă poveste. „Nu cred că numărul mare de insolvențe este cauzat de legislația permisivă și nici nu pot aprecia dacă factorul declanșator a fost evitarea plății obligațiilor fiscale sau dorința creditorilor de a-și recupera banii. Oricum ar fi, situația curentă este o consecință directă a stării precare a economiei, dar și a inabilității/imposibilității managerilor de a se adapta la noul climat economic. Până la urmă, scopul unei afaceri este de a produce profit, nu pierderi. Nimeni nu investește în propriul eșec“, spune reprezentantul TZA Insolvență Dorin Petcu, citat de KeysFin. El apreciază că noua lege a insolvenței, care prevede sancțiuni drastice pentru cei care își falimentează cu bună știință afacerile, va duce la o normalizare a situației - „Românii asociază insolvența cu falimentul, în mare parte pentru că nu avem prea multe restructurări de succes (iar companiile de stat nu sunt un exemplu bun în acest sens - n.r.). Insolvența este însă o metodă prin care economia scapă de corpurile bolnave incurabil, le însănătoșește pe cele tratabile și reintroduce în circuitul economic resurse valoroase (terenuri, utilaje, active etc)“.

UNDE-S BANII? Potrivit reprezentantului TZA Insolvență, în prezent, problema presantă a firmelor este lipsa capitalului în circulație, ceea ce face ca nevoia de credit să fie din ce în ce mai mare: „Este un cerc vicios. Cei care au supraviețuit anilor tumultuoși post-2009 sunt în continuare reticenți în a acorda credite comerciale, iar analizele de risc ale băncilor pentru acordarea de împrumuturi noi au devenit din ce în ce mai complexe și sofisticate. Astfel, tot mai puțini jucători de pe piață au acces la surse de finanțare“. În opinia sa, doar un număr mai mare de proiecte finanțate din bani publici ar putea să spargă blocajul existent. Și asta fiindcă... despre creditare, numai de bine. Deși împrumuturile noi au început să crească timid, e clar că țara se află într-o fază post-criză specifică, în care nimeni nu îndrăznește să dea bani pe termen lung, admite și consilierul guvernatorului BNR Lucian Croitoru - „După ce are loc spargerea unei bule, urmează ani buni în care creditarea rămâne foarte joasă, deși producția se reia“. Potrivit datelor BNR, soldul creditului neguvernamental a scăzut cu 0,2% în septembrie, față de luna precedentă, la 213,069 miliarde lei.