Situația deosebit de instabilă din Turcia amenință să modifice echilibrul geostrategic și așa destul de precar din Europa, deja grav afectată de criza imigranților care a atras după sine atentate islamiste sângeroase, dar și dorința britanicilor de a părăsi UE, decizie cu efecte atât pe plan economic, cât și militar pentru UE și chiar pentru NATO. Țară membră NATO, Turcia vrea și ea în UE sau, mă rog, în ce se mai alege de ea până ajunge Turcia să îndeplinească toate criteriile de aderare. Din păcate, însă, până la ceremoniile de aderare, o altă problemă amenință Blocul Comunitar și România, tocmai din cauza Turciei. Și anume, pericolul tot mai mare al terorismului promovat de gruparea Stat Islamic.

Profesorul Christian Tămaș, orientalist și cercetător în domeniul științelor umaniste la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a explicat într-un interviu acordat agenției Mediafax că pericolul situației din Turcia pentru România și Europa este că, în cazul izbucnirii unor conflicte majore în această țară, am putea ajunge în fața unui val de migrație fără precedent, iar SI ar avansa și mai mult spre Europa, putând să tragă foloase din conflictul intern violent din Turcia. ”Relațiile României cu Turcia vor depinde de evoluția relațiilor viitoare ale UE și ale NATO cu această țară. Noi, ca membri UE și NATO, ne vom conforma. Ce ne-ar afecta serios ar fi eventuala izbucnire a unor conflicte sângeroase de anvergură în Turcia, care ar putea genera valuri de migrație și deplasarea fizică a Statului Islamic spre granițele noastre”, a explicat Tămaș. Acesta merge mai departe și se întreabă dacă nu cumva instabilitatea socială și politică din Turcia nu ar da posibilitatea jihadiștilor din Siria și Irak încolțiți de forțele coaliției internaționale să formeze un nou nucleu SI în Turcia, cu consecințe dezastruoase pentru Europa. ”Poate că un astfel de lucru încearcă să îl împiedice Erdogan, deși, conform unor date recente apărute în presa de investigație turcă, susținute și de Rusia, persoane din anturajul acestuia, chiar membri ai familiei sale, ar fi avut sau au în continuare relații suspecte de natură economică cu SI”, afirmă Tămaș.

Întrebat de reporterul Mediafax dacă motivul din spatele epurărilor din Turcia este o luptă mai veche între Erdogan și fostul său aliat politic, imamul Gülen, refugiat în SUA, și dacă ar fi o încercare de înlăturare a influenței lui Gülen din societatea turcă, Christian Tămaș a răspuns că nu este nicio îndoială în această privință, având în vedere acuzațiile aduse lui Gülen și acțiunile de forță îndreptate împotriva presupușilor săi adepți din Turcia. ”Ce ridică semne de întrebare este motivul real pentru care președintele Turciei și partidul pe care îl conduce, aflat la putere în urma unor alegeri democratice, încearcă să îndepărteze orice urmă de influență gülenistă din societatea turcă. Chiar dacă, în mod oficial, conflictul dintre cei doi foști aliați, Gülen și Erdogan, a izbucnit în 2013, pe fondul unui scandal de corupție cu ramificații la cel mai înalt nivel, legat de încălcarea de către Turcia a embargoului impus Iranului, și chiar dacă rațiunile sale par să aibă la bază motive ideologice, Erdogan înclinând, cel puțin în aparență, spre un islam de factură tradiționalistă, iar Gülen, mai mult spre un islam gândit pe baza ideilor sufite, motivele reale care stau la baza lui sunt încă dificil de identificat. Ce este evident este că acest conflict reflectă gradul de polarizare a societății turce de astăzi, viziunile referitoare la o democrație de tip occidental și cele referitoare la o democrație gândită mai mult în spiritul democrației islamice și al unui revivalism otoman putând genera, în continuare, o instabilitate cu consecințe grave asupra echilibrului geostrategic regional. Așadar, am putea asista la posibilitatea nașterii unui sistem autoritar de factură islamistă. Oricum, situația Turciei în contextul războiului purtat de toată lumea împotriva SI este mult prea complexă pentru a trage concluzii pripite. Să nu uităm că apariția SI la granița de sud a Turciei și prezența pe teritoriul acestei țări a unui mare număr de imigranți proveniți din Siria și Irak au dus la răspândirea ideilor jihadiste în rândul populației autohtone, 8 - 10% fiind favorabilă fundamentalismului islamic de această factură. La toate acestea se adaugă și conflictul cronicizat cu populația kurdă din Turkistanul turc, amplificat de înarmarea de către americani a kurzilor din Irak care luptă împotriva SI, dar care militează și ei pentru crearea unui stat kurd independent, cu care turcii nu au fost niciodată de acord. În aceste condiții și într-un astfel de context, se pune întrebarea dacă poate sau nu poate fi acceptabil în Turcia un regim politic autoritar, civil sau militar”. ”15.000 de profesori arestați, alți zeci de mii de polițiști, judecători, procurori. Ce efecte ar avea asta asupra societății Turciei și cât din moștenirea lui Ataturk va mai supraviețui?”, a întrebat reporterul Mediafax. ”Depinde cum vor evolua lucrurile. Turcia este o țară musulmană și într-o țară musulmană orice este posibil. Acest lucru îl știa foarte bine și Atatürk, de aceea a și lăsat ca misiune armatei garantarea caracterului laic al Turciei moderne, fapt care a și stat la baza mai multor lovituri de stat militare reușite în 1960, 1971, 1980 și 1997, la care se adaugă cea nereușită de zilele trecute. Oricum, Turcia nu se află astăzi într-o situație de invidiat, posibilitatea declanșării unui conflict civil de amploare și chiar a unei noi lovituri de stat militare rămânând în continuare, într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat. Depinde care sunt intențiile reale ale lui Erdogan și cât de departe va fi dispus să înainteze pe calea aleasă. În contextul exploziv al situației din Orientul Mijlociu, Turcia, prin poziția sa geografică, poate exercita o presiune reală și constantă asupra Europei. În plus, regimul Erdogan a arătat clar că, în caz de nevoie, poate ușor transforma migrația rezultată în urma războiului din Siria și Irak într-un mijloc de presiune, pentru a obține avantaje. Dacă Turcia va deveni o dictatură, negocierile de aderare la UE vor fi înghețate sau amânate, dar regimul Erdogan nu va recurge la mijloace extreme pentru reluarea lor. În rest, nu se va întâmpla mare lucru, până când situația din Siria și Irak nu va reveni cât de cât la normal. Deocamdată, rolul Turciei în rezolvarea acestui conflict este foarte important”.

În încheierea interviului acordat de profesorul Tămaș, acesta a concluzionat că ”o eventuală revenire la o societate religioasă islamică în Turcia ar duce la o instabilitate generatoare de rebeliuni, la lovituri de stat, chiar la război civil, totul depinzând de cât de departe și în ce ritm se va merge pe o eventuală cale a islamizării”. Așadar, liniștea României și a întregii Europe în privința avansului geografic al grupării SI spre noi depinde destul de mult de planurile de viitor ale lui Erdogan. Asta ne cam dă de gândit, noroc că Erdogan s-a împăcat cu Putin și acesta din urmă nu lasă islamiștii de capul lor!