Criza financiară a adus românii la exasperare, fără să mai fie atenţi unde se împrumută şi la ce dobânzi. De altfel, acest climat a dus la apariţia a tot mai multor instituţii financiare nebancare care oferă împrumuturi la dobânzi sufocante. Toate acestea nereguli ar putea fi în curând oprite dacă propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare a deputatului PSD Mugur Surupăceanu se va tranforma în lege. Deputatul arată, în expunerea de motive, că situaţia financiară precară a multor persoane le-a determinat pe acestea ca, odată cu apariţia instituţiilor financiare nebancare, să considere că împrumuturile acordate de astfel de instituţii constituie un sprijin imediat, uşor de obţinut, sens în care s-au îndatorat fără a cunoaşte şi a înţelege suficient condiţiile impuse. „Reglementarea funcţionării instituţiilor financiare nebancare, respectiv condiţiile de creditare practicate de acestea, în special dobânda şi cheltuielile aferente foarte ridicate, nefiind plafonate, sunt de natură a induce ideea în rândul populaţiei că unele societăţi financiare nebancare practică o nouă formă de „camătă” sau, altfel spus, „camătă autorizată””, se arată în expunerea de motive. Potrivit lui Surupăceanu, aceste instituţii financiare nebancare au o politică agresivă de promovare şi de atragere de clienţi, se adresează viitorilor beneficiari la domiciliul acestora, exploatând nevoia lor imediată, precum şi credibilitatea acestora, fără a le oferi însă informaţiile minime necesare privind obligaţiile şi responsabilităţile lor viitoare. În aceste condiţii, sute de mii de cetăţeni români, găsind sistematic în căsuţa poştală oferta unor instituţii financiare nebancare, sunt tentaţi şi chiar apelează la creditele oferite de acestea, fără a se informa suficient în prealabil, fără a cunoaşte dobânda practicată de acestea, precum şi nivelul cheltuielilor de administrare. Foarte multe persoane se îndatorează fără a li se oferi şi a pretinde minimele informaţii cu privire la obligaţiile viitoare, punându-şi în pericol situaţia personală, locativă şi familială şi ajungând să plătească dobânzi incredibil de ridicate. Deputatul susţine că Dobânda Anuală Efectivă (DAE) practicată (98,09 %) este de peste 15 ori mai mare decât dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României (BNR( (6,25 %) şi poate fi interpretată ca reprezentând o operaţiune de camătă. De aceea, prin propunerea legislativă, Surupăceanu solicită plafonarea DAE la cel mult de trei ori dobânda de referinţă a BNR.