Ai avut vreodată senzația că statul, deși plătit și întreținut din banii tăi, lucrează împotriva intereselor tale? Că, indiferent câte taxe ai plătit ani la rând, nu "beneficiezi" decât de abuzuri din partea sistemului, care pare că nu contenește să te însărcineze cu obligații al căror stufăriș nu lasă să se mai întrevadă niciun drept? Dacă ți s-a părut vreodată ceva în neregulă cu faptul că funcționarele de la Fisc îți cunoșteau fișa medicală, că inspectorul de poliție avea date despre situația ta fiscală și că procurorii sunt în posesia informațiilor pe care acum o lună le-ai comunicat medicului de familie, dar ai acceptat situația, considerând că dacă instituțiile statului își transmit între ele datele tale personale, fără știrea ta, atât de pe față, înseamnă că este legal, află că bănuielile tale cele mai sumbre se confirmă. Și nu o spunem noi, ci Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a hotărât că autoritățile statului român nu pot transmite între ele datele personale ale unui cetățean, în scopul prelucrării acestora, fără ca persoana vizată să fie informată în prealabil.

SE CERE TRANSPARENȚĂ Decizia a fost adoptată ca urmare a solicitării unui punct de vedere al Curții Europene în cadrul unui proces aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, în care este contestat protocolul în baza căruia Administrația fiscală a transmis, fără permisiunea persoanelor vizate, datele privind veniturile fiscale ale unor liber-profesioniști către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). În baza acestor date, CNAS a solicitat plata unor restanțe la sistemul de sănătate. Decanul Baroului Cluj, avocatul Mircea Pop, a explicat că decizia CJUE este una extrem de importantă, întrucât arată cât se poate de clar și fără echivoc că instituțiile statului nu au dreptul să transmită pe sub mână informațiile noastre personale. "În momentul în care merg să declar la Fisc venitul meu, doar Fiscului i l-am declarat și atât. Fiscul, dacă vrea să comunice propria mea declarație de venit unei alte autorități, trebuie să-mi ceară ori acordul ori să mă încunoștințeze în prealabil, să arate scopul comunicării unei astfel de informații", a declarat Mircea Pop.

RISC DE EXTINDERE A BIROCRAȚIEI Sperăm doar ca această hotărâre, care pare de bun augur pentru cetățean la prima vedere, să nu fie întoarsă de talentatele autorități române astfel încât să devină un calvar birocratic, ele putând să găsească în hotărârea CJUE un motiv foarte serios pentru a ne chema o dată în plus la ghișee. Specialiștii din ANAF spun că hotărârea CJUE are trei efecte principale: îngreunează procedurile de executare silită, care se bazau tocmai pe colaborarea dintre instituții pentru verificarea bunurilor reale prin comparație cu cele declarate, crește riscul de reducere a colectării de venituri la bugetul de stat și impune angajarea unui număr masiv de funcționari care să gestioneze nou-impusa corespondență cu contribuabilii.

Avem o lege... inaplicabilă?

În principiu, era un articol 11 în Codul de Procedură Fiscală ce spunea că ar trebui să existe un acord înainte de transmiterea datelor personale ale unui contribuabil între instituții diferite ale statului. Numai că, fiind o lege românească, conținea o exprimare lacunară în normarea aspectului legat de acordul exprimat, în sensul că nu se înțelegea clar cine trebuie să ceară, cine trebuie să dea acordul și, cel mai important, cine răspunde dacă datele se transmit fără respectarea acestui articol 11. Prin urmare, legea exista, dar nu prea putea fi aplicată. Ei bine, CJUE pare să fi clarificat legea. Urmează să vedem cum găsesc ai noștri modalitățile de a o aplica.

De cealaltă parte, decanul Baroului Constanța, avocatul Gabriel Cornel Grigore, salută decizia CJUE: "Hotărârea este binevenită, pentru că e normal ca instituțiile publice să manifeste transparență în relația cu cetățenii. Este posibil ca în transferul de date de la o instituție la alta să apară, spre exemplu, date eronate în ceea ce privește obligațiile fiscale ale persoanei vizate. E firesc ca oamenii să știe că datele lor sunt trimise către o instituție, pentru ca eventual să facă demersurile necesare de a se informa în legătură cu motivele acelei cereri de transfer, de a corecta eventuale probleme în legătură cu informațiile care sunt transferate. Administrația nu este perfectă, se fac greșeli".