Direcţia Apelor - Dobrogea Litoral (DADL) Constanţa a fost, ieri, gazda unei mese rotunde cu tema „Care este valoarea apei”, eveniment care face parte din seria de acţiuni desfăşurate cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, celebrată pe 22 martie. Principalele teme de discuţie abordate au fost îmbunătăţirea calităţii apei potabile şi măsurile care vor fi luate pentru protecţia mediului. În acest sens a fost prezentat proiectul Planului de Management Bazinal, care stabileşte obiectivele ţintă pe o perioadă de 6 ani şi propune măsuri pentru atingerea „stării bune a apelor” din bazinul hidrografic al Dobrogei. Dacă va primi avizul Comisiei Europene, acesta va fi implementat în cursul acestui an. Printre invitaţi s-au numărat şi reprezentanţii celui mai mare operator zonal în domeniul alimentării cu apă a populaţiei, respectiv SC RAJA SA Constanţa. La acest eveniment, RAJA a prezentat un material cu investiţiile realizate în ultimii ani cu finanţare europeană destinate protecţiei mediului. Începînd cu anul 2002, societatea a obţinut, în cadrul programului „Instrument pentru Politici Structurale Pre-aderare” (ISPA), 86,9 milioane de euro pentru Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanţa. Printre obiectivele din cadrul acestui program se numără reabilitarea staţiilor de epurare Constanţa Nord şi Eforie Nord, care vor asigura tratarea apelor uzate pentru zona de nord a oraşului Constanţa, staţiunea Mamaia şi zona Eforie. Aceste investiţii vor avea impact direct asupra calităţii apelor de îmbăiere şi refacerea ecosistemului din Marea Neagră, prin tratarea la standarde comunitare a apelor uzate menajere. Amintim că SC RAJA SA este singurul operator din domeniul alimentării cu apă şi furnizarea serviciilor de canalizare din România care este membru cu drepturi depline a Asociaţiei Mondiale a Apei (IWA). În cadrul mesei rotunde, discuţia s-a canalizat pe problemele create în sezonul estival de algele marine, avînd în vedere faptul că nu s-a ajuns încă la o metodă eficientă de colectare şi neutralizare a acestora. „Pentru a putea culege într-o singură zi algele care ajung pe ţărm în cantităţi mari, am avea nevoie de un parc auto cu 100 de utilaje. Nu putem nici stopa creşterea acestora, deoarece apariţia lor este un semn bun pentru ecosistemul mării, care a început să se refacă. Colectarea algelor va dura tot în jur de 3 - 5 zile”, a afirmat directorul DADL, Gheorghe Babu. Tot în cadrul evenimentului de ieri a fost abordată şi posibilitatea accesării de fonduri de coeziune pentru extinderea sau înfiinţarea de noi reţele de alimentare cu apă potabilă a populaţiei din zona rurală în conformitate cu Planul Naţional de Dezvoltare Rurală. Prezent la manifestare, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Constanţa, Iancu Şapera, a atras atenţia asupra imposibilităţii de a atrage aceste finanţări. „Majoritatea fîntînilor din satele şi comunele situate în partea de sud a judeţului sînt contaminate cu nitriţi, apa devenind nepotabilă. Pentru rezolvarea situaţiei, autorităţile locale au realizat proiecte pentru reţele de alimentare cu apă potabilă, pentru care au solicitat fonduri europene. Din păcate, judeţul nostru nu apare pe lista naţională a localităţilor afectate de nitriţi, întocmită de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului (ICPA). Dacă am fi figurat ca zone cu risc potenţial de îmbolnăvire, lucru care, de altfel, este adevărat, proiectele realizate ar fi primit puncte în plus şi ar fi devenit prioritare pentru obţinerea de fonduri europene. Vom cere instituţiilor care monitorizează calitatea apei să trimită adrese către ICPA perntru a fi incluşi pe această listă”, a declarat Şapera. Potrivit inspectorului şef din cadrul Inspecţiei Sanitare de Stat (ISS) Constanţa, Adrian Pavlov, un sfert din fîntînile judeţului Constanţa sînt contaminate cu nitriţi însă ICPA, analizînd datele furnizate, s-a limitat la a considera că numai zonele unde pînzele freatice au fost infestate cu pesticide, metale grele sau alte substanţe periculoase, pot căpăta statutul de zone de risc. ISS a trimis avertismente autorităţilor din localităţile unde apa fîntînilor constituie sursă de îmbolnăvire şi a recomandat în mod expres ca minorii sub trei ani să nu consume sub nici o formă apă din aceste surse.