Insurgenţii irakieni par să cunoască foarte bine tacticile armatei americane, altfel fiind greu de înţeles succesul pe care îl înregistrează împotriva celor mai performante forţe militare din lume. S-ar părea că aceştia au format o brigadă specială de lunetişti, care se inspiră dintr-un manual scris de unul dintre cei mai cunoscuţi lunetişti americani, maiorul în rezervă John Plaster. O nouă înregistrare video de propagandă demonstrează că militanţii au sporit rata de soldaţi americani ucişi, cu ajutorul cărţii "Lunetistul Suprem", scrisă de Plaster. Tacticile pe care aceştia le-au deprins din carte, disponibilă pe Internet alături de un DVD, sînt considerate ca aflîndu-se la baza numărului foarte mare al atacurilor lunetiştilor împotriva trupelor americane din ultimele luni. Numai luna aceasta, armata americană a fost ţinta a 36 de atacuri de acest gen la Bagdad, dintre care cel puţin opt s-au soldat cu morţi. Se preconizează că înregistrarea a fost realizată de Armata Islamică din Irak, ai cărei adepţi sînt recrutaţi în special din rîndurile celor 400.000 de soldaţi irakieni care au fost concediaţi de Statele Unite. Filmul este considerat ca avînd legături cu al-Qaida, însă încearcă să se distanţeze de metodele sîngeroase ale luptătorilor străini ce ucid civili la întîmplare, în încercarea de a provoca un război civil în Irak. Un mic succes au înregistrat însă şi trupele americane, care l-au capturat pe Khalid al-Hayani, presupusul cameraman al fostului lider al-Qaida din Irak, Abu Musab al-Zarqawi.

Armata americană nici nu deţine inventarul complet al sutelor de mii de arme achiziţionate pentru dotarea a circa 325.500 de militari irakieni din cadrul forţelor de securitate pînă în luna decembrie, potrivit unui raport guvernamental. Trupele coaliţiei nu au putut justifica absenţa unui număr de arme din totalul de 278.000 achiziţionate pentru forţele irakiene în luna august şi nu au înregistrat toate seriile armelor. Circa 133 de milioane de dolari din fondurile de reconstrucţie a Irakului au fost utilizate pentru a achiziţiona 370.000 de arme de dimensiuni mici, precum pistoale semiautomate, mitraliere şi lansatoare de grenade. Documentul menţionează însă că trupele irakiene nu au primit piese de schimb şi nici manuale tehnice pentru întreţinerea armamentului. Neputincioase în a-şi asigura securitatea, autorităţile irakiene intenţionează să ceară Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite extinderea cu un an a mandatului ce reglementează prezenţa forţelor americane pe teritoriul ţării.

Pe de altă parte, companiile private de securitate din Irak sînt acuzate de comiterea a numeroase abuzuri împotriva civililor, iar autorităţile ignoră aceste infracţiuni în pofida sutelor de plîngeri depuse de victime. Potrivit unui raport întocmit de organizaţia pentru protecţia drepturilor omului War on Want autorităţile britanice au încheiat contracte cu firme din domeniul securităţii care au, în prezent, circa 48.000 de angajaţi în Irak. Organizaţia face apel la Guvernul de la Londra să adopte o serie de legi care să interzică astfel de companii private în zonele de conflict. Raportul a fost făcut public în prima zi a conferinţei anuale a Asociaţiei Britanice a Companiilor Private de Securitate, desfăşurată la Londra.

Sediul puternic fortificat al Consulatului britanic din Basra va fi evacuat în cursul următoarelor 24 de ore, din cauza temerilor privind securitatea personalului. În pofida prezenţei militare britanice importante la sediul din palatul Basra, consulul britanic şi personalul său au fost sfătuiţi, în urma unei evaluări private a securităţii, să evacueze imobilul, din cauza atacurilor cu mortiere ce l-au vizat în ultimele două luni. Decizia va fi considerată drept o lovitură grea pentru progresul din Irak şi i-a deranjat pe comandanţii militari de rang înalt, care apreciază că transmite un mesaj insurgenţilor, potrivit căruia aceştia cîştigă lupta şi îi îndepărtează pe soldaţii britanici din oraş. În absenţa forţelor britanice, stabilitatea economiei fragile şi a infrastructurii politice din acest oraş ar putea fi afectate, iar miliţiile influenţate de iranieni ar putea prelua controlul. În fostul palat al lui Saddam Hussein îşi desfăşurau activitatea 200 de angajaţi.

Pe de altă parte, la Bagdad s-a reluat şi cel de-al doilea proces intentat fostului dictator irakian, Saddam Hussein. Principalul avocat al apărării a părăsit tribunalul, luni, după ce a prezentat o listă de cerinţe pentru a încheia boicotarea procesului împotriva fostului preşedinte irakian, judecat pentru genocid. Khalil al-Dulaimi, care boicotează procesul lui Saddam din luna septembrie, după ce Guvernul l-a demis pe judecătorul anterior, a apărut pentru scurt timp în faţa instanţei din Bagdad, pentru a prezenta o listă cu 12 cerinţe. Acestea includ investigarea acuzaţiilor potrivit cărora una dintre persoanele judecate alături de Saddam Hussein a fost bătută de gărzile de la închisoare luna trecută. Avocatul a mai cerut permisiunea tribunalului ca apărarea să beneficieze de ajutorul unor avocaţi arabi şi străini, precum şi o anchetă în cazul dispariţiei unor documente din biroul avocaţilor, din Zona Verde. Preşedintele completului de judecată, Mohammed al-Ureybi, a afirmat că avocaţii arabi şi străini pot participa numai în calitate de consilieri. Atunci, al-Dulaimi a părăsit tribunalul, iar procesul a continuat cu un avocat numit de instanţă. În această săptămînă se aşteaptă sentinţa finală.