Una din principalele grupări insurgente irakiene a prezentat, pentru prima dată, condiţiile încheierii unui armistiţiu cu trupele americane şi britanice, la aproape patru ani de la invadarea Irakului. Condiţiile impuse de gruparea irakiană sînt practic imposibil de îndeplinit de către administraţia americană, dar declaraţiile lui Abu Salih al-Jeelani, unul dintre liderii militari ai Mişcării Sunnite de Rezistenţă Islamică din Irak, demonstrează că insurgenţii care au ucis peste 3.000 de militari americani discută activ despre posibilitatea încheierii unui armistiţiu cu trupele coaliţiei.

Condiţiile avansate de gruparea sunnită sînt abrogarea întregii Constituţii irakiene, document care alocă o serie de terenuri petrolifere kurzilor şi şiiţilor, ignorînd însă sunniţii, principalii adversari ai Statelor Unite pe frontul din Irak. Comunicatul insurgenţilor mai enumeră, de asemenea, condiţiile impuse: eliberarea a 5.000 de deţinuţi încarceraţi în închisorile irakiene, ca dovadă de bunăvoinţă, recunoaşterea legitimităţii mişcării de rezistenţă şi a rolului său în reprezentarea dorinţei poporului irakian, un calendar al încheierii tuturor acordurilor, garantat de comunitatea internaţională, desfăşurarea publică a negocierilor. Americanii refuză de patru ani să poarte negocieri cu cei pe care îi descriu drept "teroristi".

Poziţii ale trupelor kurde, atacate din greşeală de americani

Elicoptere militare americane au atacat, din greşeală, poziţii kurde din nordul Irakului, omorînd cel puţin cinci ofiţeri de poliţie. Oficialii americani au declarat că piloţii unuia dintre elicoptere au crezut că atacă membri ai reţelei teroriste al-Qaida. Atacul a fost lansat după ce forţele terestre au identificat persoane înarmate într-un presupus buncăr, unde se credea că există şi o fabrică de armament. Potrivit unui purtător de cuvînt al armatei americane, soldaţii le-au cerut persoanelor înarmate să predea armamentul, iniţial trăgînd focuri de avertisment. Imediat au intervenit elicoptere, care au atacat zona, omorînd cinci persoane şi facilitînd arestarea altor nouă. Toţii suspecţii au fost identificaţi ulterior ca fiind agenţi de poliţie kurzi.

Aflux de refugiaţi irakieni în Egipt

Egiptul a primit pe teritoriul său cel puţin 120.000 de refugiaţi irakieni, iar afluxul sosirilor continuă. Unii dintre irakieni au vize de afaceri, care le permit să înfiinţeze firme, însă majoritatea lor ajung în Egipt cu vize turistice, valabile o lună, care pot fi prelungite numai de două ori. Guvernul egiptean este îngrijorat că refugiaţii sînt sunniţi şi şiiţi, iar problemele confesionale ar putea fi exportate pe teritoriul egiptean. Irakul este devastat de violenţe interconfesionale care au provocat moartea a 17.000 de persoane la Bagdad, în 2006, potrivit Naţiunilor Unite. Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi a anunţat că circa 1,8 milioane de irakieni şi-au părăsit ţara, refugiindu-se în Siria, Iordania, Liban, Turcia ţi Egipt.

Secretarul american de Stat, Condoleezza Rice, a declarat că a autorizat personalul diplomatic al ambasadei americane de la Damasc să poarte negocieri cu Siria în legătură cu refugiaţii irakieni, dar a minimizat şansele unei dezbateri extinse pe tema Irakului. Oficialii americani au acuzat Siria că nu depune suficiente eforturi pentru stoparea afluxului de militanţi islamişti şi a contrabandei cu armament la graniţa cu Irakul. Oficialii de la Damasc au replicat că este practic imposibil să închidă graniţele cu Irakul şi au cerut autorităţilor irakiene să sporească patrulele de-a lungul frontierei. Sub presiunea exercitată de o serie de politicieni americani care acuză administraţia de la Washington că a autorizat acceptarea a doar 466 de refugiaţi începînd cu 2003, cînd forţele coaliţiei au invadat Irakul, Departamentul de Stat a însărcinat o echipă să examineze situaţia. Un oficial american a declarat sub protecţia anonimatului că Rice a aprobat dezbaterile privind acest grup de studiu care va stabili dacă trebuie suplimentat ajutorul umanitar acordat refugiaţilor din statele din jurul Irakului şi dacă cetăţenii irakieni care prestează servicii pentru Statele Unite ar trebui să li se permită să emigreze în Statele Unite.

Arabii, nemulţumiţi de politica americană

Potrivit unui sondaj realizat recent în şase ţări arabe, populaţia este în general nemulţumită de politica americană. Sondajul mai arată că această imagine negativă s-ar putea modifica, dacă Washingtonul ar contribui la un acord de pace între israelieni şi palestinieni. Sondajul îl plasează pe George W. Bush în fruntea listei cu cei mai antipatici lideri ai lumii. El este urmat de fostul premier israelian Ariel Sharon, cu 11%, actualul premier israelian Ehud Olmert, cu 7% şi premierul britanic Tony Blair, cu 3%.

Statele Unite şi Israelul sînt percepute drept ameninţări mult mai mari decît Iranul. Circa 67% din repondenţi afirmă că americanii şi-ar putea îmbunătăţi imaginea mediind un acord extins de pace în Orientul Mijlociu. 33% cred că schimbarea de imagine a Statelor Unite ar putea avea loc dacă Washingtonul îşi retrage trupele din Irak. Sondajul a fost efectuat de Institutul independent Brookings, în lunile noiembrie şi decembrie ale anului trecut, pe un eşantion de 3.850 de persoane din Egipt, Arabia Saudită, Iordania, Liban, Maroc şi Emiratele Arabe Unite.