Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Francois Hollande, se întâlnesc, vineri, cu premierul grec, Alexis Tsipras, în marja summitului de la Bruxelles, pentru a discuta despre unele temeri, tot mai puternice, legate de eforturile Greciei în criza migraţiei. Tsipras, Merkel şi Hollande participă la această reuniune după ce prima zi a summitului a scos la iveală disensiuni în continuare profunde în rândul statelor UE în legătură cu gestionarea celei mai grave crize a refugiaţilor din istoria UE.

Unii europeni reproşează Atenei o serie de deficienţe în privinţa controalelor la frontiere, care permit, săptămânal, câtorva mii de migranţi să pătrundă pe teritoriul UE. Potrivit unor oficiali, şefii de stat şi de guvern au purtat discuţii aprinse, joi, în cadrul cele şase ore ale summitului, cu privire la poziţiile şi reacţiile contradictorii ale unor state faţă de acest aflux de migranţi, dar şi referitor la o eventuală prăbuşire a liberei circulaţii în spaţiul european. Comisia Europeană (CE) a dat Greciei un termen de trei luni să-şi rezolve problemele cu care se confruntă la frontieră, însă puţine state UE cred că Atena va respecta acest ultimatum.

Între timp, ministrul de Interne al Ungariei a cerut ca trei puncte feroviare de trecere a frontierei cu statul croat să rămână închise pentru încă 30 de zile, începând din 21 februarie. Această măsură a fost luată pentru a proteja securitatea publică. Punctele feroviare de trecere a frontierei vizate sunt Murakeresztur - Kotoriba, Gyekenyes - Koprivnica şi Magyarboly - Beli Manastir, iar interdicţia de traversare a graniţei este valabilă pentru persoane, vehicule şi mărfuri. Graniţa poate fi traversată, de la caz la caz, pe la punctul Gyekenyes - Koprivnica, dacă acest lucru nu pune în pericol ordinea sau protecţia frontierei. Aceste puncte de trecere a frontierei au fost închise iniţial pe 17 octombrie 2015.

Guvernul de la Budapesta denunță faptul că ”premierul italian, Matteo Renzi, şantajează politic Ungaria şi celelalte ţări membre ale Grupului de la Vişegrad (V4), cerând o reducere a fondurilor UE alocate acestora dacă nu acceptă sistemul cotelor obligatorii de distribuire a migranţilor”. Un purtător de cuvânt al Guvernului Victor Orban, Zoltan Kovacs, a reiterat, vineri dimineaţa, poziţia fermă a Cehiei, Poloniei, Slovaciei şi Ungariei cu privire la respingerea acestui sistem de cote obligatorii, reacţionând astfel faţă de informaţii de presă referitoare la declaraţii ale premierului italian. ”Aceasta nu este o soluţie pentru Europa. Politica în domeniul migraţiei urmată până acum a eşuat, pentru că nu poate fi implementată. Este în interesul tuturor statelor UE ca iniţiativele de până în prezent, precum acordul dintre UE şi Turcia în vederea opririi afluxului de migranţi şi îndemnarea Greciei să-şi îndeplinească obligaţiile în cadrul zonei Schengen, să fie implementate”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Guvernului ungar.

Și Austria o ține pe a ei în criza refugiaților. Vineri, cancelarul Werner Faymann a promis să continue să dezvolte planurile privind limitarea numărului de cereri de azil pe care ţara sa le va aproba anul acesta, în pofida presiunii exercitate de UE ca implementarea acestei măsuri controversate să fie amânată. Austria a fixat această limită în ianuarie. Guvernul de la Viena a anunţat miercuri că va accepta cel mult 80 de solicitanţi de azil pe zi şi cel mult 3.200 de persoane aflate în tranzit spre alte state europene. Există temeri că această măsură va declanşa un efect de domino, determinând statele din Balcanii de Vest să stabilească, de asemenea, limite în ceea ce priveşte deplasarea solicitanţilor de azil pe teritoriul lor. Astfel, s-ar putea genera o criză umanitară în Grecia, unde majoritatea refugiaţilor ajung din Turcia, înainte de a se îndrepta spre nord. ”Trebuie să rămânem uniţi şi să dăm dovadă de solidaritate, dar uniţi şi solidari peste tot, nu doar în partea de nord-vest a Europei”, a declarat premierul grec, Alexis Tsipras, la Bruxelles. Comisia Europeană a respins, joi, propunerea Austriei de a limita prin cote intrarea imigranţilor, Bruxelles-ul stabilind că o astfel de măsură este incompatibilă cu dreptul european şi internaţional. În plus, Austria a instituit controale generalizate la frontierele cu Italia, Slovenia şi Ungaria, pentru limitarea numărului imigranţilor extracomunitari.

Citește și:

Grecia denunţă minciunile UE, ameninţând Ungaria, care... nu a dat o pătură pentru refugiaţi!

„Islamizarea Greciei este în plină desfășurare“

Referendum în Elveția pe tema expulzării străinilor condamnați

„E nevoie de o armată europeană pentru a apăra frontierele Schengen de migranţi“

Austria introduce verificări la noi puncte de frontieră cu Slovenia și Italia

„Legea bijuteriilor“ adoptată în Danemarca nu a adus niciun ban