Vicepreşedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, responsabilă pentru Justiţie şi Drepturi Fundamentale, a salutat întâlnirea pozitivă şi constructivă avută cu secretarul Justiţiei, Eric Holder, consacrată interceptării comunicaţiilor în Europa de către serviciile de informaţii americane. Comisarul european a vorbit despre un semnal foarte puternic pentru restabilirea încrederii între cele două continente, afectată în cursul ultimelor luni de dezvăluirile cu privire la interceptarea comunicaţiilor cetăţenilor europeni de către Agenţia Naţională de Securitate din SUA (NSA). Viviane Reding a precizat că, în premieră, secretarul american al Justiţiei a recunoscut că au existat „probleme” în Europa pe acest subiect care au înveninat relaţiile dintre Washington şi câţiva dintre aliaţii săi europeni. Eric Holder a promis o soluţie satisfăcătoare şi rapidă cu privire la protecţia datelor personale ale cetăţenilor americani şi europeni. „Însă această bunăvoinţă nu vine gratis şi trebuie urmată de acţiuni concrete şi rapide”, a ţinut să aibă ultimul cuvânt Viviane Reding.

Negocierile privind protecţia datelor ar trebui să se încheie în primăvara lui 2014. La această reuniune au participat şi comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, secretarul interimar pentru Securitate Internă al SUA, Rand Beers, miniştrii lituanieni Juozas Bernatonis şi Elvinas Jankevicius, a căror ţară prezidează Consiliul UE în prezent, şi ministrul elen al Justiţiei, Charalampos Athanasiou, reprezentând viitoarea preşedinţie greacă a Consiliului UE.

NORVEGIA, LA RÂND În timpul reuniunii SUA - UE, au apărut în presă informaţii despre spionarea a 33,2 milioane de apeluri telefonice în Norvegia, într-o singură lună, în perioada 10 decembrie 2012 - 8 ianuarie 2013. Jurnalul norvegian „Dagbladet” a prezentat aceste date în baza unor documente furnizate de fugarul Edward Snowden, fost colaborator al NSA, în prezent refugiat în Rusia. Norvegia ar deveni astfel cea de-a şasea ţară unde programul de spionaj implementat de agenţia însărcinată cu interceptarea comunicaţiilor ar fi fost identificat, după Germania, Franţa, Spania, Brazilia şi India. „Dagbladet” a scos însă în evidenţă faptul că Norvegia are numai cinci milioane de locuitori, ceea ce o face cea mai intens spionată ţară aliată, raportat la populaţie.

Şi de această dată, NSA nu ar fi spionat conţinutul comunicaţiilor, ci metadatele, mai exact identitatea interlocutorilor, precum şi locul şi durata apelurilor. „Este foarte grav şi, evident, inacceptabil să existe programe de monitorizare a cetăţenilor norvegieni de o asemenea amploare”, a reacţionat Bjoern Erik Thon, directorul Datatilsyn, organismul de protecţie a datelor din Norvegia. În schimb, serviciile secrete norvegiene s-au grăbit suspect de repede să dezmintă, iar ambasada SUA din Oslo a refuzat să comenteze informaţiile apărute în presă.

PROTECŢIE PENTRU UTILIZATORI Grupul de internet american Yahoo va începe să-şi criptografieze datele trimise prin serviciile sale online, pentru a le proteja împotriva spionajului electronic. Până în aprilie 2014, Yahoo va instala un sistem de criptografiere pentru informaţiile împărtăşite de utilizatorii site-urilor sale şi în centrele sale de date, a detaliat directorul Marissa Mayer pe blogul grupului. Serviciul de mesagerie Yahoo Mail va beneficia, de asemenea, de un sistem de criptografiere mai sofisticat până în 8 ianuarie. Rivalul său, Google, a început deja să bruieze cea mai mare parte a traficului pe site-urile sale.

Operaţiunile de spionaj pe scară largă pe internet efectuate de agenţia de informaţii americană NSA au fost dezvăluite de presă în cursul acestui an. Yahoo, Google şi alte companii tehnologice americane au dezminţit că ar fi permis accesul la serverele lor. Anunţurile directorului Yahoo intervin într-un moment când tocmai a fost depusă o plângere împotriva grupului în California. Yahoo este acuzat că violează viaţa privată a utilizatorilor săi, scanând conţinutul mesajelor acestora pentru a ţinti mai bine publicitatea care le este servită. Plângerea, care încearcă să obţină statutul de parteneriat, reclamă penalităţi de 5.000 de dolari de utilizator. Yahoo Mail are, potrivit plângerii, 275 de milioane de utilizatori.