După succesul obţinut cu rolul din filmul „Je vous trouve très beau”/ „Vă găsesc fermecător”, regizat de Isabelle Mergault, francezii au numit-o „divina”, iar o altă peliculă franţuzească, „Donnant, donnnant”, o are cap de afiş, alături de Daniel Auteuil. Pe Medeea Marinescu, copiii din anii ’80, părinţi acum, la fel ca şi actriţa, şi-o amintesc din filmul lui Ion Popescu Gopo, „Maria Mirabela”, iar publicul de astăzi o vede pe cea care avea toate datele să facă o carieră de pianistă în piese de teatru, alături de nume precum maestrul Radu Beligan şi Florin Piersic.

Reporter (Rep.): Spuneaţi, la un moment dat, că a trebuit să vă afirmaţi în Franţa, pentru a fi apreciată în România.

Medeea Marinescu (M. M.): E adevărat. Primul film pe care l-am făcut cu Isabelle Mergault , „Je vous trouve très beau”/ „Vă găsesc fermecător”, a fost ca o relansare în profesia mea de aici, din România, deşi am continuat să joc. Am avut o perioadă foarte bună la Naţional (n. r. Teatrul Naţional Bucureşti), unde am jucat roluri frumoase, în spectacole cu succes la public. M-am întors de la Paris, unde am făcut al doilea film în limba franceză, „Donnant, donnant”, unde joc în rolul principal, alături de Daniel Auteuil, un mare actor francez. A fost în Festivalul Filmului Francez de la Bucureşti, în decembrie şi sunt discuţii cu producătorii pentru a fi distribuit în România.

Rep.: Cum a fost întâlnirea cu maestrul Radu Beligan, cu care aţi şi jucat pe aceeaşi scenă, în „Egoistul”, de Jean Anouilh?

M. M.: Eu am fost angajată la Naţional, în 1997. Am dat concurs - terminasem de câţiva ani - pentru că erau nişte posturi şi am intrat. Domnul Beligan cred că m-a văzut în primele spectacole „Bădăranii”, de Carlo Goldoni şi „Nunta lui Krecinski”, de A. V. Suhovo-Kobîlin. Este un om cu atâta experienţă de teatru şi cu un fler deosebit, nu doar pentru texte, dar şi pentru distribuţii. Când a pus piesa „Egoistul”, m-a găsit potrivită pentru rolul acesta. M-a văzut jucând în teatru, m-a plăcut şi m-a luat sub aripa sa ocrotitoare, ceea ce a însemnat foarte mult pentru mine.

Rep.: Între film şi teatru, ce aţi alege?

M. M.: Pentru un actor este important să le facă pe amândouă. Pot spune asta din postura actorului care a avut şansa să le facă pe amândouă. Teatrul mi-a creat o disciplină care mi-a folosit la film, iar filmul are o mai mare expunere la public, pentru că rulează mult mai mult, în acelaşi timp, în aceeaşi zi. Înseamnă şi o altă manieră de a juca. Ambele sunt benefice, dacă ai şansa de a le juca şi de a întâlni pe cine trebuie. Important e să joci ce e important pentru tine, ce ţi se potriveşte, cu regizorii care trebuie.

Rep.: Aţi refuzat vreodată un rol pentru că nu vi s-a potrivit?

M. M.: Da, am refuzat.

Rep.: Aţi avut întâlniri providenţiale?

M. M.: Da, întâlnirea cu Isabelle Mergault, care a scris acest al doilea film special pentru mine. Am avut întâlniri importante, cu Radu Beligan, cu Carmen Stănescu, cu Florin Piersic, cu Dan Grigore în muzică. Dar o întâlnire care mi-a schimbat destinul este cea cu Isabelle Mergault. (Va urma.)