Investigaţia pe piaţa cardurilor efectuată Consiliul Concurenţei a fost iniţiată în urma unui acord al mai multor bănci pentru a diminua taxele plătite pentru utilizarea cardurilor emise de o bancă în reţelele celorlalte în momentul retragerii de numerar. Potrivit regulamentelor organizaţiilor de plată Visa şi Mastercard, instituţiile membre îşi datorează reciproc taxe de interschimb aferente utilizării cardurilor în reţelele celorlalte instituţii. Cele cinci bănci care au încheiat acordul, respectiv Alpha Bank România, Banca Românească, Piraeus Bank România, Volksbank România şi Banca Transilvania, vor ca taxa să fie mai redusă. La sfîrşitul lunii iunie, băncile menţionate, care deţin, potrivit datelor prezentate de Banca Transilvania, o cotă sub 15% din piaţa cardurilor, au înaintat Consiliului Concurenţei o cerere de dispensă de la prevederile legii concurenţei, în cazul acordului de stabilire în comun a nivelului taxei. Astfel, Consiliul Concurenţei a iniţiat o investigaţie. Banca Transilvania precizează că taxa de interschimb pentru România a fost, iniţial, de 0,5% din suma retrasă de la bancomat plus 0,5 lei. În urma votului instituţiilor din cadrul organizaţiilor de plată, taxa a fost majorată la 0,5% plus 2,5 lei.

Ulterior, aceste bănci au încheiat o convenţie potrivit căreia taxa de interschimb pentru operaţiunile efectuate la bancomatele din reţelele celor cinci instituţii de credit să fie menţinută la nivelul iniţial. “Prin această înţelegere, practic cele cinci bănci au refuzat concurenţa. Din suspiciunile noastre, o astfel de înţelegere este catalogată drept o înţelegere de cartel, constituind cea mai gravă faptă anticoncurenţială, iar noi am demonstrat că aceasta există. Pentru acest tip de înţelegere de cartel, sancţiunea poate ajunge pînă la 10% din cifra de afaceri realizată”, a declarat inspectorul de concurenţă coordonator al Inspectoratului de Concurenţă Constanţa, Ioan Bădică. Legea concurenţei interzice orice înţelegeri exprese sau tacite între agenţii economici sau asociaţiile de agenţi economici, dar Consiliul poate acorda pentru cazuri individuale de înţelegeri, beneficiul exceptării individuale (dispensă). Companiile implicate într-un astfel de acord trebuie însă să probeze că înţelegerea îndeplineşte cumulativ o serie de condiţii. Astfel, efectele pozitive trebuie să prevaleze asupra celor negative sau să fie suficiente pentru a compensa restrîngerea concurenţei provocată de respectivele înţelegeri, decizii luate de asociaţiile de agenţi economici sau practici concertate. De asemenea, beneficiarilor sau consumatorilor trebuie să li se asigure un avantaj corespunzător celui realizat de părţile la respectiva înţelegere. Firmele trebuie să mai demonstreze că eventualele restrîngeri ale concurenţei sînt indispensabile pentru obţinerea avantajelor scontate, iar prin respectiva înţelegere, părţilor nu li se impun restricţii care nu sînt necesare pentru realizarea unor obiective benefice. În plus, înţelegerea nu trebuie să dea firmelor posibilitatea de a elimina concurenţa de pe o parte substanţială a pieţei produselor ori serviciilor la care se referă. Ultima condiţie este ca înţelegerea să contribuie la ameliorarea producţiei ori distribuţiei de produse, executării de lucrări ori prestărilor de servicii, promovarea progresului tehnic sau economic, îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor, precum şi la întărirea poziţiilor concurenţiale ale întreprinderilor mici şi mijlocii pe piaţa internă. Consiliul Concurenţei a invitat părţile interesate să îşi prezinte în scris observaţiile, pînă la 29 iulie. Potrivit lui Bădică, dat fiind gravitatea faptelor, există posibilitatea ca, pe parcursul derulării investigaţiei, o parte din băncile implicate să manifeste o deschidere totală, în sensul să furnizeze informaţii relevante care să conducă la aflarea adevărului, caz în care pot beneficia de politica de clemenţă, prevăzută în Legea concurenţei. “Legea spune că în cazul în care, anterior declanşării investigaţiei, o companie implicată într-o faptă anticoncurenţială ne furnizează informaţii importante pentru investigaţie, poate primi imunitate la amendă, însă dacă acest lucru se întîmplă după declanşarea investigaţiei, atunci poate primi o reducere a cuantumului amenzii prin aplicarea politicii de clemenţă. În acest caz, dacă dintre instituţiile de credit implicate în această înţelegere de cartel va veni cineva la noi şi va coopera cu autoritatea de concurenţă pentru descoperirea şi dovedirea cartelurilor, vor putea beneficia de reducerea amenzii. Astfel, primul agent economic care informează Consiliul Concurenţei cu privire la existenţa unui cartel va beneficia de o reducere a amenzii cuprinsă între 30% şi 50%, al doilea agent economic între 20% şi 30%, iar al treilea agent economic va primi o amendă redusă cu pînă la 20%”, a încheiat Bădică.