Procurorii DNA vizează trei contracte privind închirierea unor licenţe IT, derulate în perioada 2001-2013, şi contractul privind Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat încheiat între EADS şi Ministerul de Interne. DNA a anunţat, ieri, că a început urmărirea penală in rem, pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu, luare şi dare de mită, în dosarul deschis în urma sesizării Corpului de control al Guvernului, privind închirierea şi extinderea de licenţe pentru şcoli, pentru care s-au plătit aproximativ nouă milioane de euro. "Obiectul sesizării l-au constituit închirierea şi extinderea de licenţe educaţionale de către Ministerul pentru Societatea Informaţională (MCSI) şi Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN), care, contrar dispoziţiilor acordului-cadru nr. 32/12.08.2009, au încheiat, contrar HG nr. 460/2009, contracte de furnizare produse, existând indicii că s-au efectuat plăţi privind o sumă de aproximativ 9 milioane euro, destinate unităţilor de învăţământ", a precizat DNA.

Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA vizează, de fapt, trei contracte referitoare la licenţele IT, derulate între 2001 şi 2013. Este vorba despre Contractul de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, încheiat între Guvernul României şi Microsoft Ireland prin intermediul Fujitsu Siemens Computers (FSC) Austria GesmbH, în valoare de 105 milioane de dolari, derulat în perioada 2004-2009, de Contractul de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, încheiat între MCSI şi consorţiul D-CON.NET, în valoare de 96 de milioane de euro, derulat în perioada 2009-2013, şi de Contractul privind Sistemul Educaţional Informatizat (MEC SEI), încheiat între Siveco şi MEN, în valoare de 124 de milioane de euro. Un alt contract este cel privind Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (MAI SISF), încheiat între EADS Deutschland GmbH Germania şi Ministerul Afacerilor Interne (MAI), în valoare de 534 de milioane de euro (extins în 2009 cu 200 de milioane de euro).

Contractul MAI SISF, încheiat de MAI cu EADS Deutschland GmbH Ge, a fost realizat în baza unor "înţelegeri ascunse" legate de subcontractanţi, cu rolul de a "derula mitele", care ajungeau la persoane din conduceea MI, spun surse judiciare. Conform aceloraşi surse, la 15 iulie 2004, MAI a încheiat cu Bearing Point un contract privind încheierea studiului de fezabilitate pentru implementarea SISF, iar în termen de două zile, studiul respectiv de fezabilitate a şi fost predat părţii române, care a efectuat o plată de 430.000 de euro către Bearing Point. "Există indicii în sensul că acest studiu de fezabilitate, care indica EADS ca singura firmă din lume competentă să furnizeze SISF pentru MAI, a fost întocmit de angajaţii Midocar Consulting şi reprezintă o sinteză a unor studii anterioare, cu acelaşi obiect, realizate de alte firme în folosul Poliţiei de Frontieră. În baza studiului pus la dispoziţie de Bearing Point, comisia de negociere a MAI de la acea dată a decis achiziţia SISF prin negocierea cu sursă unică, şi anume cu firma EADS în Germania", susţin sursele. Pe de altă parte, mai spun aceleaşi surse, între 2003 şi 2004, pe parcursul negocierilor oficiale dintre MAI şi EADS, ca unic producător oficial, i s-a permis acestuia să fie la curent cu absolut toate informaţiile şi discuţiile din cadrul întâlnirilor.

De asemenea, spun sursele citate, a fost permis "un control asupra oficialilor EADS care să nu pericliteze înţelegerile ascunse privind subcontractanţii ce urmau să fie folosiţi în proiect (Fujitsu Siemens Computers - FSC, UTI, Felix Telecom), subcontractanţi care aveau rolul de a derula mitele necesare aprobării contractului". Ca urmare, pe parcursul negocierilor s-a ajuns la formula total nepotrivită pentru statul român a unui contract-cadru cu o sumă fixă de 650 de milioane de euro, dar fără să fie precizate în detaliu soluţiile tehnice, echipamentele şi serviciile ce urmau să fie livrate, acestea urmând să fie agreate ulterior de către EADS, care astfel putea controla permanent, prin soluţiile tehnice oferite, profitul care urma să-l realizeze în acest contract, "profit din care urmau să fie plătite mitele necesare aprobării contractului", susţin sursele judiciare. Pentru ca EADS să obţină acest contract, managementul companiei a fost condiţionat să încheie un contract de promisiune irevocabilă de subcontractare cu FSC, pentru comenzi de 40 până la 60 milioane de euro, mai spun sursele.

Managementul FSC, la rândul său, pentru a primi aceste comenzi de la EADS, a fost condiţionat să semneze, în acelaşi timp, contracte de comision pentru reuşită cu firma Gessa, cu un comision de 10%, şi cu firma Profinet, cu un comision de 5%, bani care reprezentau mita pentru persoanele din conducerea MAI şi cabinetul premierului de la acea vreme, susţin aceleaşi surse. "Din cercetări rezultă că în februarie 2005 a solicitat managementului FSC schimbarea procentelor de comision către Gessa şi Profinet, noile procente fiind 7% pentru Gessa şi 8% pentru Profinet, totalul lor rămânând 15% din valoarea comenzilor pe care FSC urma să le primească de la EADS. EADS a plătit în anul 2004, imediat după semnarea contractului, un avans de 4 milioane de euro ce urmau să fie folosiţi pentru plata mitelor persoanelor, sumă din care FSC a plătit, la rândul său, un avans de 2.000.000 de euro către Profinet şi un avans de 280.000 de euro către Gessa", precizează sursa citată.