În viitor, medicul de familie ar putea fi un program informatic. Piața inteligenței artificiale în domeniul sănătății este în plin avânt, stimulată de giganții din Silicon Valley, dar și de numeroase companii de tip start-up, informează AFP. Această piață ar putea ajunge la o cifră de afaceri totală de 6,6 miliarde de dolari în 2021 - față de 634 de milioane de dolari în 2014 - estimează cabinetul Frost & Sullivan, care consideră că inteligența artificială (AI), ajutând diagnosticarea și detectarea timpurie a maladiilor, ar putea să contribuie la o scădere a cheltuielilor cu sănătatea. Noua piață se dezvoltă grație în principal smartphone-urilor și altor dispozitive conectate.

Tânăra companie Cardiogram asigură că aplicația sa poate să detecteze bătăile de inimă anormale ale purtătorilor unui ceas inteligent, potrivit unui studiu realizat recent de Universitatea California. Grație unor senzori ai ceasului, algoritmul aplicației este "capabil să distingă între un ritm cardiac normal și o fibrilație auriculară" care poate să ducă la o criză cardiacă, precizează compania Cardiogram pe site-ul ei, adăugând că acest tip de aritmie nu este întotdeauna perceptibil de către victimă.

Un alt exemplu: cercetătorii de la universitățile Harvard și Vermont au creat un dispozitiv ce permite identificarea cazurilor de depresie, analizând fotografii publicate pe rețeaua de socializare Instagram. "Fotografiile persoanelor depresive tind mai mult spre albastru, gri și nuanțe închise", afirmă autorii studiului, care au combinat datele furnizate de peste 43.000 de fotografii. "Rezultatele au fost mai bune decât rata medie de diagnosticare reușită de către medicii generaliști", au precizat autorii cercetării.

Deși tehnologia a avut întotdeauna locul ei în medicină, "s-a depășit un prag important atunci când Apple a lansat Research Kit" în 2015, ce permite colectarea datelor utilizatorilor de iPhone-uri (distanța parcursă, ritm cardiac etc.) în scopuri științifice, a explicat Kate McCarthy, analist al cabinetului Forrester. Potrivit părerii sale, descoperirile din domeniul AI au deschis noi posibilități pentru "o medicină personalizată" și permit cercetărilor medicale să se desfășoare într-un ritm mai alert.

Inteligența artificială poate, de asemenea, să ajute la prevenirea bolilor, analizând în amănunt dosarele medicale sau rezultatele analizelor, a explicat Narges Razavian, profesoară la Universitatea New York (NYU), care a coordonat un studiu despre analiza predictivă ce a inclus peste 100 de afecțiuni. Echipa ei a elaborat algoritmi ce permit detectarea într-o manieră precisă a mai multor boli, în special a diabetului de tip 2 și a insuficienței cardiace.

Un alt gigant din Silicon Valley, Google, deținut de compania Alphabet, se interesează și el de acest domeniu, prin intermediul departamentului său DeepMind, care folosește sisteme AI pentru a-i ajuta pe medici să evalueze riscurile de propagare a cancerului și să dezvolte tratamente (prin radioterapie) adecvate. Microsoft, IBM și Intel colaborează la rândul lor cu oamenii de știință pentru a analiza date medicale. Însă acești "mastodonți" ai tehnologiei nu sunt singurii care acționează pe piața inteligenței artificiale cu aplicații în medicină.

Cabinetul CB Insights a numărat, la începutul anului 2017, 106 companii de tip start-up specializate în sănătate care folosesc "machine learning" - capacitatea programelor informatice de a învăța - și "analiza predictivă". Insilico folosește de exemplu aceste tehnologii pentru a reduce termenele de testare și autorizare a medicamentelor, care pot să atingă 10 sau 15 ani. Inteligența artificială poate și să contribuie la diagnosticarea timpurie a depresiei și a altor tulburări psihologice. Potrivit cercetătoarei Jessica Ribeiro de la Universitatea Florida, sisteme AI pot să evalueze, de asemenea, în 80% - 90% din cazuri, riscul de sinucidere al unor persoane în următorii doi ani. "Există mult entuziasm, însă tehnologia nu ar putea să știe, de una singură, să producă progrese medicale la scală mare", a spus Lynda Chin, profesor la Universitatea Texas.

Mai întâi, pentru că accesul la date provenind din surse atât de diverse, precum dosare medicale și ceasuri conectate, este complicat, în virtutea protejării vieții private sau din alte cauze, afirmă experta americană. Dar, mai ales, pentru că medicii nu știu neapărat ce informații sunt disponibile și nici cum să le utilizeze.