Biroul antifraudă al UE, OLAF, este anchetat în urma unor acuzaţii de lipsă de responsabilitate şi transparenţă, precum şi pentru deschiderea inutilă a unor cazuri minore, pentru a-şi creşte rata de reuşită, relatează ”The Sunday Times”.

Anchetatorii belgieni au declarat că au cerut CE să ridice imunitatea diplomatică unor oficiali ai OLAF acuzaţi că au făcut înregistrări ilegale, în conformitate cu legea naţională. Biroul este acuzat că a interceptat ilegal convorbiri telefonice în timpul anchetei împotriva fostului comisar european John Dalli. Înregistrările se referă la o conversaţie între Silvio Zammit, reprezentant al lui Dalli şi fost viceprimar al oraşului maltez Sliema, şi Inge Delfosse, reprezentantă a ESTOC (European Smokeless Tobacco Council). În timpul acestei conversaţii, iniţiată de la sediul OLAF din Bruxelles, Zammit ar fi cerut zece milioane de euro pentru a aranja o întâlnire între şeful lui şi cel al lui Delfosse, relatează ”Malta Today”. Zammit a fost acuzat că a cerut mită 60 de milioane de euro pentru influenţarea unei propuneri de lege privind produsele pe bază de tutun, iar John Dalli a demisionat din funcţia de comisar european după ce biroul antifraudă a interceptat o serie de apeluri telefonice între el şi Zammit, exact când au fost făcute cererile de mită. Dar un nou raport al comisiei de supervizare a OLAF a afirmat că înregistrările au fost făcute fără ca Zammit să ştie, iar acest lucru reprezintă o ”interferenţă nejustificată în dreptul la viaţa privată”. Dacă înregistrarea este declarată ilegală, aceasta nu va putea fi admisă ca probă în proces.

ROMÂNIA, CALUL DE BĂTAIE Acuzaţiile sunt grave, a declarat o sursă apropiată anchetei belgiene. Înregistrarea secretă a unor conversaţii private fără mandat judiciar este ilegală în această ţară, a continuat sursa citată. Giovanni Kessler, în vârstă de 58 de ani, şeful italian al OLAF, poate fi tras la răspundere, personal, dacă reiese că a ordonat interceptările. Comisia de supraveghere a OLAF acuză biroul antifraudă şi de lipsă de responsabilitate şi transparenţă, precum şi de deschiderea inutilă a unor cazuri minore doar pentru a le clasifica drept dosare rezolvate cu succes. Kessler este acuzat că a deschis personal 423 de astfel de cazuri într-o singură zi. Multe au fost împotriva unor companii din România şi Bulgaria, în privinţa fondurilor europene, acestea fiind automat trecute pe lista neagră, chiar dacă anchetele împotriva lor au fost întrerupte brusc. Companiile care au pierdut accesul la fondurile UE cer acum compensaţii.