Interimatul unui ministru revocat ridică întrebări privind constituţionalitatea

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Interimatul unui ministru revocat ridică întrebări privind constituţionalitatea

Politică 03 Octombrie 2009 / 00:00 608 accesări

Interimatul de la Interne a generat discuţii privind constituţionalitatea măsurii, Legea fundamentală stabilind că prevederile referitoare la schimbarea din funcţie a premierului, “cu excepţia revocării”, care nu e permisă în cazul acestuia, se aplică corespunzător miniştrilor, care pot fi însă revocaţi. Articolul 106 din Constituţie, revizuită în 2003, prevede că funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului. Articolul 107 spune că primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectînd atribuţiile ce le revin, dar, la alin. 2, precizează şi că şeful statului nu îl poate revoca pe premier. “Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, pînă la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern”, se arată în alin. 3 al articolului citat. Apoi, alin. 4 consemnează că prevederile se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile. Sintagma “se aplică în mod corespunzător” se traduce prin aplicarea aceluiaşi alineat la o situaţie. În Constituţia României din 1991, art. 105 arăta că “funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege”, iar art. 106 alin. 2 menţiona că, dacă premierul se află într-una din situaţiile de la art. 105 sau e în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, “preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, pînă la formarea noului Guvern”, iar interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern. Textul este aproape identic cu cel din Constituţia revizuită în 2003, singura sintagmă în plus este “cu excepţia revocării”, determinată de introducerea alin. 2 la art. 107 referitor la premier, care spune că “preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru”. Aceste prevederi ar putea fi interpretate în două moduri. Unul ar fi acela în care se consideră că sintagma “cu excepţia revocării” în cazul premierului este introdusă pentru că art. 106, la care face trimitere, se referă la funcţia de membru al Guvernului în general, deci şi la miniştri, în cazul cărora revocarea e permisă, dar nu şi în cazul premierului unde aceasta e interzisă tot prin Constituţie. O altă interpretare ar fi aceea în care alin. 4 de la art. 107, care menţionează că prevederile referitoare la înlocuirea premierului “se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului”, este strictă, fără a ţine cont de diferenţa în ceea ce priveşte posibilitatea revocării. Tocmai din cauza acestor ambiguităţi, există voci din PSD care reclamă că revocarea lui Dan Nica din funcţia de ministru de Interne şi înlocuirea sa de către interimarul Vasile Blaga contravine Constituţiei. Prevederile din Constituţie referitoare la posibilitatea revocării premierului de către şeful statului au fost modificate şi pentru a preveni situaţii precum cea din decembrie 1999, cînd preşedintele de atunci, Emil Constantinescu, l-a revocat pe premierul Radu Vasile, iar şeful statului a fost acuzat că demersul său a fost neconstituţional. În acea perioadă, Emil Boc, pe atunci lector la Facultatea de Ştiinţe Politice Cluj-Napoca, afirma că premierul Radu Vasile nu se poate adresa Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea revocării sale, întrucît această Curte nu are o asemenea atribuţie, însă ar putea ataca în contencios administrativ Decretul Preşedinţiei României de revocare a sa din funcţia de prim-ministru.



12