“Gradul de intermediere financiară din România ar trebui să urce la 50% din produsul intern brut (PIB), cît este în prezent media înregistrată în ţările din Europa Centrală şi de Est, de la 27,2%, cît era la finalul lui 2006”, a spus guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. Pentru atingerea ţintei avute în vedere pentru 2014, anul cînd România şi-a propus să adopte moneda europeană, este nevoie de o creştere anuală a gradului de intermediere financiară cu 2,4 puncte procentuale, ceea ce ar echivala cu un avans mediu anual al creditului neguvernamental de 13,5%, în termeni reali, excluzînd influenţa exercitată de inflaţie. Între 2001 şi 2006, intermedierea financiară din România a crescut în medie cu 3 puncte procentuale pe an, iar împrumuturile acordate firmelor şi populaţiei au sporit, în medie, cu 34% în termeni reali.

Guvernatorul BNR ia în considerare o creştere a intermedierii financiare din România, respectiv o creştere a ponderii creditelor neguvernamentale în PIB la 33,4% pentru acest an, de la 27,2% cît era în 2006. Media gradului de intermediere financiară din ţările din regiune trecea uşor, la sfîrşitul anului trecut, de 50%, în vreme ce media din zona euro depăşea 100%. Comparativ cu evoluţia înregistrată de România, Letonia şi Estonia au înregistrat o expansiune rapidă de 8-10 puncte procentuale pe an, ajungînd, în prezent, la o intermediere de peste 80% din PIB. Polonia a avut o creştere mai lentă, de un punct procentual pe an, iar în prezent, creditele sale neguvernamentale reprezintă 32,5% din PIB, în timp ce Slovacia şi Cehia s-au confruntat cu o plafonare şi ulterior chiar cu o reducere cu 1-2 puncte procentuale pe an, astfel încît intermedierea financiară din aceste ţări se situează la aprox. 40% din PIB. Guvernatorul a prezentat la Bacău o dizertaţie cu titlul \"Intermedierea financiară în România în perioada 1990-2007\", cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii \"George Bacovia\" din localitate.