“România este o țară care ridică îngrijorări semnificative. Deși a primit laude din partea comunității internaționale pentru eforturile depuse în ceea ce privește stârpirea corupției, o examinare detaliată a acțiunilor desfășurate în această direcție arată că la adăpostul luptei împotriva corupției au loc răfuieli de natură politică și violări ale drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Metodele utilizate demonstrează o considerabilă continuitate în practicile și atitudinile erei comuniste”. Acesta este începutul studiului intitulat „Fighting Corruption with Con Tricks: Romania’s Assault on the Rule of Law“ (Lupta împotriva corupţiei folosind trucuri ale escrocilor: Asaltul României asupra statului de drept), realizat de think-tank-ul britanic “Henry Jackson Society” în ceea ce privește modul în care se articulează în România dezideratul justificat și firesc al luptei împotriva fenomenului corupției. Autorii raportului amintit atrag în primul rând atenția asupra faptului că există o profundă legătură între țintele dosarelor penale întocmite de procurorii cu atribuții în domeniu și interesele celor aflați la putere, ceea ce reprezintă o dovadă clară a unei justiții politizate. “Deși concretizarea principiului de domnie a legii necesită o funcționare independentă a sistemului judiciar de sfera de influență a politicului, există dovezi clare a unei cârdășii între procurori și cei aflați la putere în România. Este vizibil faptul că politicienii continuă să exercite o considerabilă influență asupra Direcției Naționale Anicorupție, folosindu-se de controlul pe care-l au asupra numirilor în funcții cheie, dar și faptul că investigațiile de mare interes au fost direcționate politic”, se arată în documentul citat.

JUDECĂTORII CARE NU ASCULTĂ DE BINOM DEVIN ȚINTE ALE SISTEMULUI

Raportul “Henry Jackson Society” nu uită nici influența masivă pe care Serviciul Român de Informații o are asupra direcției anchetelor penale instrumentate de DNA, existența celebrului “binom” despre care s-a vorbit atât de mult în țara noastră în ultimii doi ani fiind, iată, confirmat și de această analiză. “Serviciul Român de Informații efectuează în jur de 20.000 de interceptări telefonice în fiecare an pentru investigațiile DNA, inițiază anchete și, conform propriei accepțiuni, de altfel recunoscută deschis, se raportează la Justiție ca la un câmp tactic”, spun autorii raportului. (…) Atât SRI cât și DNA au primit critici pentru subminarea independenței Justiției din România. Judecători care refuză să facă pe placul DNA și să dea verdictele pe care această structură și le-ar dori devin, la rândul lor, ținte ale investigațiilor, în vreme ce magistrații care sunt prietenoși față de interesele DNA primesc recompense pentru loialitatea lor”, se precizează studiu. Autorii raportului mai afirmă că modul în care DNA acționează ar provoca revoltă în multe țări democratice, referindu-se la punerile în scenă regizate de-a lungul timpului de procurori, ce includ invariabil oameni plimbați prin fața camerelor în cătușe pentru a crea aparența unei vinovății pe care doar o instanță de judecată o poate certifica printr-o sentință definitivă și irevocabilă. “Importante principii europene din domeniul juridic sunt încălcate în România. Este vorba despre dreptul la un proces echitabil, despre prezumția de nevinovăție și despre protejarea cetățenilor de tratamente inumane și degradante”.

UE A TRECUT CU VEDEREA VÂNĂTOAREA ADVERSARILOR FOSTULUI PREȘEDINTE BĂSESCU

Autorii raportului spun că evaluarea oficială a Comunității Europene față de lupta anticorupție din țara noastră este aceea că România face progrese în acest domeniu și că DNA acționează cu energie și imparțialitate. Raportul “Henry Jackson Society” atrage atenția asupra faptului că această analiză optimistă nu ține cont de toate elementele ce ar trebui să fie luate în calcul. Ei oferă ca exemplu situația fostului președinte Traian Băsescu, care “cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale din anul 2004 era acuzat de DNA de fapte de corupție ce ar fi fost comise în perioada în care acesta ocupa funcția de ministru al Transporturilor. După ce Traian Băsescu a fost ales șef al statului, cele mai multe dintre figurile politice importante puse sub acuzare de DNA au provenit din Partidul Social Democrat și din Partidul Național Liberal și nu din partidul condus de Băsescu. (...) PSD a ajuns la putere în anul 2012 și mai multe investigații ce vizau patroni de media și membri ai cercului de apropiați și ai familiei lui Traian Băsescu au fost declanșate. Anchetele erau uneori însoțite de campanii calomnioase conduse chiar de premierul Victor Ponta și există dovezi puternice că cel puțin unele dintre aceste anchete erau instigate pe linie politică. În anul 2014, Victor Ponta a pierdut alegerile prezidențiale în fața candidatului liberal Klaus Iohannis. Slăbiți de această înfrângere, Ponta și unii dintre colegii săi importanți de partid au fost puși sub acuzare de DNA”, se arată în studiul citat.

LIDERII JUSTIȚIEI “INDEPENDENTE”, NUMIȚI PRIN TROC POLITIC

Autorii raportului scot în evidență și jocurile de culise ce au avut loc în anul 2013, atunci când președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, și premierul Victor Ponta, au ajuns la o înțelegere în ceea ce privește numirile șefilor Parchetului General și Direcției Naționale Anticorupție. “Soluția a fost să împartă posturile. Laura Codruța Kovesi, alegerea lui Băsescu, a devenit șefa DNA, în timp ce Tiberiu Nițu, apropiat al lui Victor Ponta, a fost numit procuror general. (...) Realitatea relației DNA cu politicienii este un indiciu că în sistemul din România nu există o separare clară a puterilor din stat și procesul judiciar este vulnerabil la acțiuni de manipulare pentru obținerea unor avantaje de grup”, spun cei ce au realizat raportul.

CINE GARANTEAZĂ CĂ SRI, CONDUS DE POLITICIENI UNȘI PE FAȚĂ, NU LIVREAZĂ INSTANȚELOR INTERCEPTĂRI NEFILTRATE POLITIC?

Studiul abordează și problematica extrem de dezbătută în ultimii ani a influenței pe care SRI o are asupra Justiției din România, mai ales în condițiile în care la un moment dat, potrivit raportului, numărul interceptărilor realizate de SRI în cadrul derulării unor anchete anticorupție era de zece ori mai mare decât cele efectuate pe linie de siguranță națională. “Implicarea SRI în sfera judiciară depășește cu mult rolul pasiv al oferirii de suport tehnic procurorilor care derulează investigații. În luna aprilie a anului 2015, un general SRI, Dumitru Dumbravă, dădea un interviu revelator în care descria modul în care Serviciul intervine în dosare”, spun autorii analizei. Aceștia se referă la afirmația făcută de generalul Dumbravă despre Justiția perceptuă de SRI drept “câmp tactic”, ceea ce implică o desconsiderare totală a principiului independenței Justiției și “o paralelă cu trecutul”, după cum notează autorii raportului, făcând trimitere la perioada comunistă. Ca exemplu este oferit cazul Elenei Udrea, care, în anul 2015, în ianuarie, la foarte scurt timp după ce Traian Băsescu și-a încheiat mandatul de președinte, a fost luată în vizor de DNA. A doua zi după ce a fost audiată, Udrea a reacționat dur față de ceea ce i se întâmpla, făcând mai multe dezvăluiri despre șeful operativ al SRI, Florian Coldea. “La scurt timp după ce a făcut afirmațiile respective, DNA a formulat pe numele Elenei Udrea trei propuneri de arestare preventivă în aceeași zi”, se mai arată în studiu.

Analiza ia în vizor și relațiile dintre unii judecători și DNA, “o altă zonă în care principiul separării puterilor în stat este cu regularitate subminat”. În raport se afirmă că “DNA folosește variate tactici de intimidare pentru a se asigura că magistrații cooperează pentru menținerea unei rate cât mai mari a condamnărilor în dosarele DNA. O metodă folosită de DNA este aceea de a deschide anchete față de judecătorii care lezează interesele acestei structuri prin achitări. Practic generează un climat de frică ce afectează deciziile luate de instanțe”, se mai arată în studiu.

Think-tank-ul “Henry Jackson Society” a fost fondat în anul 2005 de profesori și studenți din cadrul prestigioasei Cambridge University. Scopul “Henry Jackson Society” este acela de a lupta pentru drepturile omului și de a promova democrația și valorile liberale.

De aici puteți descărca raportul „Henry Jackson Society“ în limba engleză:

http://henryjacksonsociety.org/2017/01/04/fighting-corruption-with-con-tricks-romanias-assault-on-the-rule-of-law/