Preşedintele înlăturat de la putere din Honduras, Manuel Zelaya, a intrat clandestin, luni, în Tegucigalpa, spre surpriza generală şi, de la ambasada Braziliei, unde s-a refugiat, a chemat armata să întoarcă armele împotriva duşmanilor poporului, declarîndu-se însă dispus la dialog. Îndepărtat de militari la 28 iunie şi exilat în statul vecin Nicaragua, Zelaya le-a povestit jurnaliştilor prezenţi la ambasadă că a revenit în ţara sa după un drum foarte lung, de 15 ore. ”A trebuit să efectuăm mai multe deplasări în diverse ţări, să schimbăm mijloacele de transport, să elaborăm planuri pentru a evita controalele militare, cordoanele de poliţie şi alte sisteme de control în vigoare”, a explicat el. Imediat după sosirea sa, Zelaya a făcut un apel la poporul hondurian să se reunească în jurul ambasadei, unde posturile de televiziune l-au arătat zîmbind de la terasă, cu pălăria sa albă pe cap, îndreptat spre zona unde mai multe mii de susţinători s-au reunit rapid. ”Forţele armate trebuie să-şi întoarcă armele împotriva duşmanilor poporului, nu împotriva poporului”, le-a spus preşedintele destituit militarilor. ”Pentru a ajunge pînă aici, în capitala mea, pentru a fi cu ai mei, cu poporul pe care îl iubesc atît de mult şi pe care nu l-am abandonat niciodată, a fost nevoie de un efort internaţional extraordinar şi acum sînt aici pentru a căuta dialogul”, a declarat el jurnaliştilor. Guvernul în exerciţiu a stabilit imediat o interdicţie de a ieşi pe străzi în intervalul orar 16.00-07.00 (01.00-16.00 ora României).

Armata şi poliţia au încercuit, marţi, în Honduras, ambasada Braziliei, unde se află preşedintele Manuel Zelaya şi au alungat mai multe mii de partizani ai acestuia, care au petrecut noaptea trecută în faţa clădirii, ignorînd interdicţia de a ieşi pe străzi. Forţele de ordine ale Guvernului de facto care l-a exilat pe Manuel Zelaya după lovitura de stat de la 28 iunie au intervenit în jurul orei locale 6.00 (15.00, ora României), aruncînd grenade lacrimogene şi alungîndu-i cu bastoanele pe cei aproximativ 4.000 de partizani ai preşedintelui demis, care au ignorat interdicţia de a ieşi pe străzi. ”Cer ONU să adopte măsuri imediate pentru a găsi cît mai repede cu putinţă o ieşire din criza politică din Honduras”, a declarat Zelaya. După ce i-au alungat pe manifestanţi, militarii hondurieni au instalat un dispozitiv de difuzoare orientat către ambasadă şi au difuzat la volum maxim imnul naţional al Hondurasului, susţine preşedintele demis. Militarii au difuzat sunete stridente, încercînd să-i scoată din minţi pe cei care se aflau în interiorul ambasadei, a adăugat el.

Preşedintele de facto al statului Honduras, Roberto Micheletti, a cerut Braziliei să respecte mandatul de arestare dictat împotriva lui Zelaya, predîndu-l pe acesta autorităţilor competente din Honduras. Micheletti a apărut înconjurat de miniştrii săi, comandanţii militari şi ai poliţiei, precum şi de oamenii de afaceri care l-au sprijinit în lovitura de stat. ”Statul Honduras se angajează să respecte drepturile lui Zelaya la un proces corespunzător”, a adăugat Micheletti, fost preşedinte al Congresului, plasat în fruntea statului de către militari şi nerecunoscut de comunitatea internaţională. Secretarul american de Stat, Hillary Clinton şi preşedintele statului Costa Rica, Oscar Arias, au apreciat că întoarcerea lui Zelaya oferă o şansă de rezolvare a crizei politice din ţară. ”Acum că preşedintele Zelaya s-a întors, ar fi oportună restabilirea sa în funcţie în circumstanţe adecvate, organizarea alegerilor programate în prezent pentru noiembrie, garantarea unei tranziţii paşnice a autorităţii prezidenţiale şi restabilirea ordinii constituţionale şi democratice în Honduras”, a declarat Clinton. Ministrul brazilian al Afacerilor Externe, Celso Amorim, a dat asigurări că ţara sa nu a jucat niciun rol în întoarcerea lui Zelaya şi că s-a limitat să răspundă favorabil la cererea sa de azil în ambasada sa.