Oficiali din cadrul unor asociaţii ale rromilor au denunţat intoleranţa la care sunt supuşi rromii în Europa, într-o ceremonie, la Auschwitz-Birkenau, un lagăr al morţii creat de nazişti în sudul Poloniei,. „Rromii sunt, în continuare, victime ale intoleranţei şi chiar ale violenţei brutale, în contextul în care, în Europa, se vorbeşte despre divizări şi conflicte între sinti şi rromi”, a declarat directorul Asociaţiei Rromilor în Polonia, Roman Kwiatkowski. „Tututor celor care pretind acest lucru, le răspund în mod clar, în acest loc: suntem un singur mare popor, mai ales în această Zi Internaţională a Holocaustului Rromilor”, a adăugat acesta. „Suntem privaţi de drepturi, cum a fost, recent, cazul în Ungaria. Discriminarea şi persecutările etniilor sinti şi rromă trebuie să dispară pentru totdeauna din viaţa popoarelor, în Europa”, a declarat liderul populaţiilor sinti şi rrome din Germania, Romani Rose.

Circa 500 de rromi din mai multe ţări, adunaţi la un memorial dedicat exterminării lor de către nazişti, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, au marcat, luni, noaptea de 2 spre 3 august 1944, când naziştii au condus ultimii 3.000 de rromi din cadrul lagărului de la Birkenau la crematoriul numărul cinci, unde au fost exterminaţi cu toţii. În total, 20.000 de romi, din cei 23.000 deţinuţi în Zigeunerlager, la Auschwitz-Birkenau, au fost exterminaţi aici, în perioada 1941-1944. Biroul pentru Drepturile Omului din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, cu sediul la Varşovia, a anunţat că a invitat aproximativ 80 de tineri rromi, dar şi din afara acestei etnii, timp de patru zile, începând de luni, în lagărul Auschwitz-Birkenau, pentru a participa la manifestările de comemorare a genocidului romilor. Germania nazistă a exterminat, între 1940 şi 1945, în lagărul de la Auschwitz-Birkenau, aproximativ 1,1 milioane de persoane, între care un milion de evrei. Celelalte victime din acest lagăr au fost mai ales polonezi, care nu erau evrei, romi şi pizonieri sovietici.

În acest context dur pentru comunităţile sinti şi rrom, ministrul suedez al Imigraţiei, Tobias Billström, a justificat expulzarea recentă a unor rromi cetăţeni ai UE, majoritatea originari din România, prin faptul că cerşetoria constituie o modalitate necinstită de a câştiga bani. Legea suedeză privind regimul străinilor prevede că şi cetăţenii comunitari trebuie să facă dovada că se pot întreţine pe căi cinstite, în Suedia, a declarat oficialul suedez pentru postul public de radio SR. Expulzările nu au încălcat nici libertatea de circulaţie în interiorul UE, întrucât există informaţii că activitatea de cerşetorie este una organizată. Potrivit postului public de radio, în jur de 50 de rromi cetăţeni comunitari, cei mai mulţi proveniţi din România, au fost expulzaţi din Suedia în acest an.