Așa e-n România - o cincime din banii pe care-i plătim pentru a consuma cele necesare traiului merge la stat. Noi suportăm TVA, nu comercianții. O treime din ceea ce câștigăm din muncă merge la sistemele de asigurări sociale. Noi suportăm contribuțiile, nu patronii. Impozitul nostru pe venit se achită cu sfințenie, ba chiar suntem executați silit pentru întârzieri de o săptămână sau restanțe de zeci de lei. Pe de altă parte, notează avocatul Gheorghe Piperea, corporațiile financiare, mogulii din IT, sectorul Big Pharma și industriașii agro-alimentari fac optimizare fiscală, exportând profitul, ca să nu plătească impozite în România - „Și totuși, toate legile și politicile publice se fac pentru marii comercianți, monopoliști, rentieri și beneficiari de privilegii (fără merit). Nimic pentru simplii cetățeni, pe banii cărora se fac drumuri, spitale, școli, justiție și alte bunuri publice și pe umerii cărora se susțin toate marile afaceri, precum și întreaga economie bazată pe consum. Când, foarte rar, se scriu legi pentru protecția consumatorilor, se declanșează, mediatic și propagandistic, apocalipse financiare“. Libertatea discreționară a entităților dominante din colonia comercială România este însoțită de captivitatea contractuală a milioanelor de cetățeni, spune Piperea - „Asta nu este o economie liberă, ci un hibrid de comunism și fascism“. Avocatul vrea, în acest context, să pună bazele unei platforme civice, care să reintroducă în mentalul colectiv și-n comportamentul electoral principiul umanismului liberal, finalitatea economiei de piață și democratizarea consumului.