Un complet de judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a întors, ieri, cu 180 de grade decizia unei alte instanțe din aceeași instituție privind cercetarea în libertate a primarului Constanței, Radu Mazăre, și a omului de afaceri constănțean Sorin Strutinsky, acuzați de DNA de luare de mită și complicitate la această infracțiune, abuz în serviciu și conflict de interese. Decizia de ieri a culisat atât de abrupt față de cealaltă, adoptată în urmă cu două săptămâni, încât poate fi considerată de-a dreptul șocantă. Întrebarea de bază care apare este legată de faptul că, acum, în cazul celor două personalități constănțene s-a adoptat cea mai dură măsură privativă de libertate care poate fi impusă în cazul unei persoane încă nejudecate - arestul preventiv pentru 30 de zile -, deși hotărârea de acum două săptămâni refuza categoric cererea DNA de arestare a lui Mazăre și Strutinsky și dispunea o măsură din cealaltă parte a spectrului preventiv - cercetarea lor în libertate, fără nicio restricție în privința capacității de mișcare. Ce se putea întâmpla în aceste două săptămâni? De ce prima măsură a fost adoptată din lipsă de dovezi depuse de procurori, iar cea de-a doua, radical diferită, a avut la bază nu doar documentele justificative ale apărării care au stat în fața primei instanțe, ci și numeroase alte acte și documente depuse ulterior de apărătorii lui Radu Mazăre și Sorin Strutinsky în susținerea nevinovăției celor doi?

   În lipsa unei motivări pentru decizia de arestare de ieri, care probabil va fi editată în zilele următoare, redăm pasaje din prima hotărâre ICCJ, prin care a fost refuzată categoric și în termeni duri solicitarea DNA privind lipsirea de libertate a lui Mazăre și Strutinsky.

   "Judecătorul de drepturi și libertăți constată că, în cauză, nu s-a făcut dovada că inculpatul Mazăre Radu Ștefan ar fi pretins și ar fi primit vreo sumă de bani în scopul sus menționat și nici că inculpatul Strutinsky Sorin Gabriel, cu intenție, l-ar fi ajutat pe primul, prin colectarea mitei, la săvârșirea infracțiunii"…

   "…judecătorul de drepturi și libertăți constată că Parchetul a pornit, în construcția juridică a primei acuzații penale, de la o declarație evazivă, luată martorului cu identitate protejată și consemnată lapidar";

   "Argumentația Parchetului este întemeiată doar pe presupuneri și pe prezumții simple, bazate pe caracterul pretins al unor contracte publicitare. (...) Se constată că prestațiile publicitare au fost efectuate din înscrisurile reținute la dosar"

   "Judecătorul de drepturi și libertăți constată inexistența unor probe care să conducă la suspiciunea rezonabilă că s-a săvârșit fapta de luare de mită, nefiind dovedit elementul material care constă în pretinderea și primirea sumei de bani și nici titlul în baza căruia au fost pretinse sumele, așa cum cere art. 223 alin. 2 din Codul de Procedură Penală"

   "În cauză nu există probe din care să rezulte că Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice a procedat la sancționarea contravențională a Primăriei Municipiului Constanța pentru încălcarea vreunei dispoziții legale în procedura de achiziție publică ce face obiectul acuzației penale de față"

   "În consecință, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că nu se poate vorbi despre existența unor raporturi comerciale între acționarii/asociații unei societăți comerciale, câtă vreme aceasta din urmă nu a distribuit dividende acționarilor, iar acționarii/asociații nu pot efectua acte de comerț între ei".

   Tocmai pe fondul acestui ton categoric al judecătorului ICCJ care a hotărât în primă instanță, nu se înțelege de ce, două săptămâni mai târziu, un complet din care au făcut parte judecătoarele Angela Dragnea și Florentina Dragomir a hotărât exact pe dos, având la dispoziție, culmea, noi dovezi care demontează acuzațiile deja considerate șubrede ale DNA. Avocatul apărării, Ioana Focșa, nici nu a putut comenta această a doua decizie: "Respectăm decizia instanței. Domnul Mazăre s-a predat. Ce pot să mai adaug eu la o soluție de instanță?".

   CINE ESTE JUDECĂTOAREA DRAGOMIR? O explicație pentru o întorsătură fără precedent ca aceasta ar putea fi găsită în… componența completului de judecată. Una dintre judecătoare, Florentina Dragomir, a făcut parte și din completul care a judecat definitiv "Trofeul Calității", un dosar rămas în istoria neagră a Justiției, în condițiile în care a adus două premiere nu tocmai faste - condamnarea la închisoare a unei persoane (Adrian Năstase, în speță) în lipsa probelor directe și motivarea deciziei după opt luni de la pronunțarea sentinței, deși aceasta trebuie întocmită în maximum 30 de zile. Potrivit dulciu.wordpress.com, „Raportul ICCJ, semnat de preşedintele instanţei supreme, judecător dr. Livia Stanciu, este, pe alocuri, extrem de dur mai ales la adresa judecătoarei Dragomir, care a reuşit, după numai un an şi zece luni de activitate efectivă ca judecător, să ajungă judecător la instanţa supremă! Asta în condiţiile în care judecătorii de la Supremă care i-au evaluat hotărârile au susţinut în raport: “…Judecătorul stăpâneşte aparent tehnica redactării, în sensul că prezintă complet (nu şi concis) întreaga procedură derulată în fazele de judecată (…) în unele hotărâri se observă o exprimare neconvingătoare asupra structurii hotărârii sau a problemelor de drept tratate (…) Hotărârile nu au relevat o cunoaştere aprofundată a normelor de drept comunitar, a jurisprudenţei CEDO sau a ICCJ, (…) nota stilului redacţional relevă o insuficientă experienţă în activitatea de judecător (…)”.

După aflarea informațiilor legate de arestarea lui Mazăre și Strutinsky, la fel de mirat ca și avocații apărării a fost și jurnalistul Radu Tudor, care nu a putut explica schimbarea radicală de atitudine a magistraților decât prin faptul că ICCJ și DNA sunt conduse de aceleași persoane care au fost în poziții de top în Justiție și în mandatele lui Traian Băsescu. "Cererile DNA la ICCJ sunt adoptate aproape în bloc. Nu pot să nu îmi amintesc că șefa ICCJ, Livia Stanciu, a declarat la bilanțul anual al colegei ei, șefa DNA, Codruța Kovesi, că DNA poate găsi în ICCJ un partener de nădejde. Este de neînțeles totodată de ce se iau aceste măsuri împotriva lui Radu Mazăre acum, în 2015, în condițiile în care faptele sunt cercetate din 2006 - 2009". La fel de inexplicabil ni se pare și nouă. Așteptăm cu nerăbdare motivele care au stat la baza deciziei de ieri a ICCJ în cazul Mazăre - Strutinsky. Vom reveni cu amănunte în momentul în care ne va parveni motivarea instanței în acest caz.

RĂZVAN SAVALIUC, JURNALIST „LUMEA JUSTIȚIEI“: ”Nu știu dacă hotărârea este corectă sau nu, dar este inadmisibil ca, într-un stat care pretindem că este democratic și că dreptul ar trebui să fie o știință exactă, să avem diferențe de la alb la negru, de la un complet la altul. Înseamnă că avem judecători care greșesc într-o parte, iar în alta respectă legea. Dar nu este permis ca într-o justiție să avem asemenea diferențe de verdicte”.