În perioada 16-19 mai, orăşelul american Angels Camp din statul California este gazda unui festival intitulat sugestiv Calaveras County Fair and Jumping Frog Jubilee, în cadrul căruia este organizat concursul Broasca Săltăreaţă din ţinutul Calaveras. ”Sportivii” care se întrec sunt broscuţele şi ”antrenorii” lor. Seria de întreceri are ani grei de istorie în spate. În 1865, Samuel L. Clemens, nimeni atul decât Mark Twain, a scris nuvela ”The Celebrated Jumping Frog of Calaveras County / Broasca săltăreaţă din ţinutul Calaveras”, care era, de fapt, o colecţie de povestioare auzite de autor la ceas de seară, într-o tavernă din Angels Camp, localitate din apropiere de Los Angeles.
Una dintre istorisirile pline de amănunte amuzante avea doi actori principali. Primul, o broscuţă, pe nume Dan\'l Webster, care putea sări mai departe decât orice altă broscuţă din ţinutul Calaveras. Al doilea, un bărbat pe nume Jim Smiley, care avea o plăcere nebună de a paria pe orice se putea paria. Se spunea că era în stare să parieze chiar cu el însuşi, în lipsa unui adversar şi că făcea orice să te convingă să te întreci cu el. Într-o seară, s-a prezentat cu broscuţa lui la taverna cu pricina. A întâlnit un nou-venit, dispus să parieze 40 de dolari, monede din aur, că broscuţa lui nu e chiar aşa îndemânatică precum susţine proprietarul. A făcut străinul ce a făcut şi a reuşit să-l facă pe Dan\'l Webster să înghită câteva alice, obiecte care l-au îngreuiat în aşa hal pe sportiv, că acesta nu a mai putut sări. În urma incidentului, Jim Smiley a pierdut pariul iar străinul a plecat cu tolba plină de aur. Foarte curând, Smiley a realizat ce se întâmplase, dar nu l-a mai găsit pe impostor, care parcă se evaporase. Povestioara a prins la public în lumea întreagă, având însă impact în Ţinutul Calaveras mult mai târziu.
După 32 de ani de la publicarea nuvelei, Ţinutul Calaveras din Angels Camp a figurat pe lista participanţilor la Târgul Internaţional din Chicago, unde multe ţări şi regiuni prezentau animale, vinuri, produse agricole, preparate culinare tradiţionale, invenţii, etc. În vederea selecţionării reprezentanţilor Ţinutului Calaveras la acest eveniment a fost organizat primul târg al regiunii cu pricina. Locuitorii regiunii trăiau din minerit, activitate nu prea profitabilă, aşa că nici fondurile destinate dezvoltării regiunii nu erau mari. Drumurile erau într-o stare jalnică, iar locuinţele modeste. Ideea este că localnicii nu erau pregătiţi pentru a se prezenta cu ceva interesant la târg, un eveniment care putea aduce beneficii însemnate celor prezenţi.
Vremea a trecut şi, în 1925, în Ţinutul Calaveras au venit în vizită oficială o serie de demnitari, printre care şi reverendul Brown. Acesta a amintit, într-un discurs, povestioara lui Mark Twain. Atunci, autorităţile locale au avut o revelaţie: organizarea unui concurs mai puţin obişnuit, care să atragă turişti şi, prin urmare, fonduri pentru îmbunătăţirea condiţiei regiunii. Astfel, la 19 mai 1928 s-a ţinut primul Jumping Frog Jubilee, cu o participare neaşteptată de 15.000 de oameni. Festivităţile includeau spectacole de muzică country, demonstraţii culinare diverse, bâlciuri şi, bineînţeles, un concurs al broscuţelor. Primul câştigător a fost Pride of San Joaquin, antrenat de Louis Fisher of Stockton. Săritura broscuţei a fost de 3,6 metri.
În perioada 1920-1930, audienţa a crescut la 25.000 şi ulterior la 35.000 de spectatori. Concursul broscuţelor a fost încorporat într-un eveniment mai amplu, Târgul Ţinutului Calaveras. De atunci, în cea de-a treia săptămână a lunii mai, iubitorii de inedit participă an de an la Calaveras County Fair and Jumping Frog Jubilee.
În ultimii ani, numărul concurenţilor, adică al broscuţelor, a fost de peste 2000. Acestea vin din întreaga lume, în ţările înscrise la concurs organizându-se în prealabil campionate naţionale. Dintre acestea, doar 50 participă în finală, evident după ce au trecut de selecţiuni drastice cum sunt otimile şi sferturile de finală. Marele Premiu, în valoare de 5 000 de dolari, este adjudecat în duminica ce încheie festivalul, începând cu ora locală 16.00. Există un podium format din locurile 1, 2 şi 3, de pe care lipseşte, din păcate, şampania. Regulile concursului sunt simple. Broscuţele trebuie să aibă aproximativ zece centimetri lumgime (patru incii) iar câştigătoare este desemnată cea care sare la cea mai mare distanţă, în trei hop-uri consecutive. Amfibienii sar pe rând, în vacarmul produs de susţinători, după au fost puşi pe o... frunză-start. Suporterii nu au voie să atingă broscuţa până ce aceasta nu a efectuat trei salturi. Recordul în materie a fost atins în 1986, de către Rosie the Ribeter, cu 21 de metri, 53 centimetri şi 4 milimetri. Concursul broscuţelor este cel care încununează câteva zile de distracţie pe cinste: concursuri de dresaj, expoziţii de animale, moto-cros, expoziţii de pietre preţioase şi flori de mină, partide de pescuit şi concursuri de frumuseţe.