Potrivit lui Jonathan Scheele, fostul şef al Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, sistemul educaţional din România trebuie modernizat, în special în ciclul primar, unde trebuie să fie mai interactiv şi mai puţin bazat pe acumulare de cunoştinţe. Prezent ieri la o conferinţă de presă, Scheele a atras atenţia autorităţilore române să nu neglijeze unele sectoare - cum ar fi educaţia - în care acquis-ul comunitar este unul limitat. „Învăţămîntul este un sector unde acquis-ul comunitar este foarte restrîns, pentru că este vorba de subsidiaritate: adică nu vrem să impunem şi nu trebuie să impunem un sistem educaţional omogenizat pe plan european. De aceea, nu avem un acquis foarte mare în domeniul culturii. În perioada preaderare era o agendă foarte densă pentru ţara candidată în domeniul justiţiei, de exemplu. În domeniul învăţămîntului nu erau foarte multe de făcut. Pe de altă parte, fondurile erau focalizate pe domeniul acquis-ului. De aceea, învăţămîntul primar, unde nu există practic un acquis, nu era nicio prioritate în sensul pregătirii pentru aderare” a explicat Scheele. În ciuda aparentei libertăţi, există însă anumite recomandări ale Parlamentului European despre competenţele cheie ale unui cetăţean european. „Recomandările sînt bazate pe bune practici. Un sistem numit open coordination (schimb de experienţă - n.r.) între statele membre este excelent pentru a îmbunătăţi nivelul de mijloc pentru toţi”, a mai declarat el. În opinia sa, la un an de la integrarea în UE, este foarte clar faptul că sistemul de învăţămînt din România are nevoie de o modernizare. El a explicat că în ţările UE, educaţia primară se bazează pe dezvoltarea aptitudinilor de comunicare, pe învăţarea aplicată a limbilor străine, aceştia „învăţînd cum să înveţe” permanent în viaţă. În România însă, sistemul de învăţămînt primar este tributar stereotipurilor din perioada comunistă în care totul funcţiona în condiţii de închidere în sine şi nu a dezvoltării abilităţilor de comunicare, a mai spus oficialul. Concluzia generală este aceea că sistemul român de învăţămînt este unul puţin demodat, foarte didactic. „Acum trebuie modernizat sistemul de învăţămînt, pentru a fi mai interactiv şi pentru a stimula creativitatea, nu să se bazeze doar pe acumularea de cunoştinţe, ca pînă acum şi ca în perioada comunistă”, a continuat Scheele. Şi referitor la învăţarea limbilor străine, oficialul constată „cu tristeţe că există o aplecare a autorităţilor din România, în exclusivitate către lucrurile grave şi cu efecte vizibile imediat. Nimeni nu contestă faptul că reforma în justiţie şi combaterea corupţiei sînt priorităţi de gradul zero ale României. Totuşi a neglija alte segmente ale vieţii româneşti, mi se pare o abordare periculoasă”, a spus Scheele. Cel mai concludent exemplu dat de Scheele este Barometrul european din 2006, care arată care sînt principalele motive pentru a învăţa o limbă străină, în România. 42% din români spun că ar învăţa pentru a lucra în străinătate, 30% pentru serviciu, 29% pentru a obţine o slujbă mai bună, 24% pentru satisfacţie profesională, 19% pentru vacanţe în străinătate şi 18 % pentru a studia în străinătate. În UE, 67% dintre europeni consideră că învăţarea limbilor străine trebuie să fie o prioritate politică, iar în România doar 48% dintre români sînt de aceeaşi părere.