În întreaga ţară, dar şi la nivelul judeţului nostru, incidenţa bolilor cardiovasculare impune măsuri imediate, atât pentru partea de prevenţie, cât şi pentru cea curativă. Pe de o parte Ministerul Sănătăţii dezvoltă, în limita bugetului, programe naţionale specifice, iar pe de altă parte, autorităţile locale care au preluat, din punct de vedere administrativ, spitalele, încearcă să ofere locuitorilor serviciile medicale de care au nevoie pentru a veni în întâmpinarea afecţiunilor cardiovasculare în timp util. Constănţenii se pot considera norocoşi, cea mai mare unitate sanitară - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) - având în dotare, datorită implicării preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Nicuşor Constantinescu, una dintre cele mai moderne Clinici de Chirurgie Cardiovasculară din ţară. Preşedintele CJC şi-a dorit cu orice preţ ca locuitorii judeţului să nu mai bată sute de km pentru a ajunge la clinici medicale din ţară. Nu cu foarte mult timp în urmă se spunea „cel mai bun medic este trenul spre Bucureşti”. CJC a reuşit să aducă la SCJU specialişti de valoare, inclusiv din Germania, aşa cum este cazul şefului Clinicii, dr. Marius Militaru. Medicul şef s-a arătat încântat că pacienţii care apelează la serviciile medicale oferite în cadrul Clinici au încredere în profesionalismul lor, iar rezultatele îşi spun cuvântul. „Nu se mai duce lumea la Bucureşti. Vin să se trateze la noi şi sunt mulţumiţi”, a declarat şeful Clinicii.

SE OPEREAZĂ MAI MULT CA LA FLOREASCA Numai anul trecut, în cadrul Clinicii constănţene au fost efectuate 1.100 de operaţii, din care 100 au fost operaţii pe cord, iar restul au fost „vasculare”. „Efectuăm chiar şi câte cinci operaţii pe zi, un cord şi trei - patru vasculare”, a declarat dr. Militaru. La SCJU Constanţa, unde în urmă cu câţiva ani nici măcar nu se punea problema de efectuarea intervenţiilor pe cord, dar nu numai, se operează mai mult decât la renumitul spital Floreasca. Mai exact, la spitalul bucureştean au fost efectuate 60 de operaţii pe cord şi 110 intervenţii „vasculare”.

RATA DE EŞEC, POTRIVIT ŞEFULUI CLINICII, „ESTE ÎN LIMITELE INTERNAŢIONALE”

DEZVOLTAREA CONTINUĂ În multe spitale din lume, stabilirea diagnosticului, în situaţii extreme, se efectuează în timp record, prin metode şi investigaţii ultramoderne, fapt cunoscut şi de către medicii constănţeni. Dr. Militaru a anunţat că, cel mai probabil începând cu prima parte a lunii martie, în Clinica pe care o conduce va funcţiona un laborator de ecografie transesofagiană, intervenţie ce va stabili mult mai uşor, dar şi în timp record, un diagnostic cert bolnavului examinat. „Va fi singurul loc din S-E ţării unde vor fi efectuate şi asemenea intervenţii. Vom putea vizualiza inima din mai multe poziţii, fapt care nu ne-ar fi permis, de exemplu, la ecografia transtoracică (ecografie cardiacă ce se efectuează în mod frecvent - n.r.)”, explică dr. Militaru. El a spus că şi acum sunt efectuate asemenea ecografii, dar doar pentru pacienţii internaţi. Din martie, de asemenea ecografii vor avea parte şi pacienţii din ambulator, care au indicaţii în acest sens.

INVESTIGAŢIE ÎNTÂLNITĂ DOAR LA SCJU Totodată, în cadrul Clinicii constănţene se efectuează, spune dr. Militaru, şi ablaţii cu radiofrecvenţă intraoperatorii, în cazul pacienţilor cu fibrilaţie atrială sau alte tulburări de ritm cardiac. „În dotarea clinicii exista un aparat extrem de scump care nu era folosit. Cu sprijinul CJC am reuşit să-l punem în funcţiune şi să apelăm la el atunci când ne confruntăm cu situaţii extreme. Sunt cazuri medicale ce impun neapărat folosirea aparatului, sunt cazuri selecţionate atent, evident criteriile fiind medicale”, declară dr. Militaru. El spune că asemenea intervenţie nu se efectuează nicăieri în ţară, ci doar la Constanţa. Explicaţia? În România procedeul este unul extrem de scump, dar este eficient.

STATISTICI ALARMANTE! În cazul afecţiunilor cardiovasculare, statisticile întocmite de specialişti sunt alarmante. La nivelul judeţului nostru, potrivit datelor Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, creşteri ale numărului de cazuri se poate observa într-o serie de afecţiuni cardiovasculare. Directorul executiv al DSPJ, dr. Constantin Dina, a declarat că bolile cardiovasculare cerebrovasculare, în 2011, erau în număr de 9.523, din care 345 decese, în vreme ce în 2012 acestea au ajuns la 9.910, din care 372 decese. O creştere s-a putut observa şi în cazul bolnavilor cu hipertensiune arterială. Astfel, dacă în 2011 numărul bolnavilor era de 60.673, cu 827 decese, în 2012 numărul a ajuns la 61.516, din care 1.234 decese. Creşteri sunt înregistrate şi în cazul cardiopatiilor ischemice (23.169 - fără decese, în 2011, la 23.747 - cu 824 decese, anul trecut). O scădere s-a semnalat la incidenţa cord pulmonar cronic. Astfel, dacă în 2011 erau înregistraţi 872 de bolnavi, cu 95 decese, în 2012 numărul este de 781, cu 29 decese.

Ce recomandă medicii

Pentru a lua din pripă orice afecţiune, medicii recomandă controlul periodic la medicii de familie. „Eu cred că implicarea medicilor de familie ar trebui să fie mult mai mare. Şi oamenii trebuie să înţeleagă de ce sunt atât de importante consulturile anuale”, spune medicul şef, care subliniază că, în ultima perioadă, se confruntă cu cazuri ale unor pacienţi cu vârste tot mai mici, aşa cum sunt „coronarienii”: „Am avut bolnavi coronarieni chiar şi de 40 de ani, deşi vârsta înainte era de 70”.