După cum spun mulţi dintre cei care locuiesc în mediul rural, viaţa la ţară e destul de grea. Părinţii care lucrează sunt nevoiţi în continuare să-şi ţină copiii cu „cheia de gât” ca în vremurile demult apuse, ploile sunt cel mai mare coşmar pentru că nu există străzi asfaltate, iar elevii şi preşcolarii sunt obligaţi să înveţe în condiţii asemănătoare cu cele de care aveau parte bunicii noştri. Iar atunci când se încearcă să se facă investiţii, proiectele sunt respinse din motive care nu au legătură nici cu nevoile oamenilor, nici cu nivelul de civilizaţie din comunele respective, nici cu alte aspecte privitoare la viaţa socială a comunităţii. Multe comune se trezesc cu proiecte respinse ori pentru că au prea puţini locuitori, şi atunci nu şi-ar mai dovedi rentabilitatea, ori pentru că nu-şi permit unele cheltuieli.

COSTURI PREA MARI În localitatea Ciocârlia, de exemplu, locuitorii nu vor beneficia prea curând de un grup after-school unde să-şi trimită copiii după ore, pentru că proiectul integrat depus prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) a fost respins din două motive. Primul ar fi acela că sunt doar 3.200 de locuitori în comună, destul de puţini comparativ cu alte comune. Al doilea motiv este pur economic şi are legătură cu unele costuri neeligibile pentru finanţare şi pe care nici administraţia locală nu şi le permite. „Am avut un proiect integrat ce viza asfaltarea străzilor, înfiinţarea unui grup after-school şi inaugurarea unui ansamblu de muzică şi dans pentru copii. Valoarea s-ar fi ridicat la aproximativ 2,5 milioane de euro, dar atunci când sunt analizate aceste proiecte, se iau în calcul cheltuielile eligibile, care sunt suportate prin finanţare, şi costurile neeligibile, cum ar fi TVA-ul, care sunt suportate din bugetul local. Or, bugetul local nu ne permite să suportăm TVA-ul de 24%, în condiţiile în care noi avem venituri de aproximativ 4,4 milioane de lei, din care mai mult de jumătate dăm pe salarii”, ne-a explicat primarul comunei Ciocârlia, Traian Dragomir. În aceste condiţii, autorităţilor locale nu le-ar rămâne decât să găsească alte surse, dar şi aşa este destul de greu. Deocamdată, Primăria a reuşit să asfalteze mai mult de jumătate din străzile din comună, cu banii obţinuţi dintr-un împrumut de la Trezorerie.