Primarul oraşului Hârşova, Tudor Nădrag, a declarat că anul 2010 a fost unul modest, nu numai din cauza crizei financiare, ci mai ales din vina unor funcţionari ai autorităţilor de management care au evaluat greşit proiectele depuse de autoritatea locală. ”Poate că, acum, la Hârşova, am fi putut vorbi de implementarea unui program unicat la nivel naţional şi mă refer la folosirea energiei neconvenţionale pentru iluminatul în oraş. Această componentă făcea parte dintr-un proiect integrat în valoare de 2,5 milioane de euro, dar a fost refuzată de autoritatea de management din diverse motive, care însă nu aveau niciun fundament. Iniţial, funcţionarii au spus că astfel de proiecte se pretează pentru zonele defavorizate. După ce am prezentat o statistică oficială, în care Hârşova se afla în fruntea listei, ne-au spus că nu există nicăieri astfel de proiecte şi că nu ne pot da finanţarea”, a declarat primarul oraşului Hârşova, Tudor Nădrag. El a precizat că anul 2010 ar fi putut aduce mult mai multe investiţii pentru oraş însă, din nefericire pentru locuitori, cei care răspund de dirijarea fondurilor europene au decis că banii trebuie să se ducă în alte judeţe. ”În ciuda acestor probleme, în 2010 am reuşit să facem la nivelul oraşului Hârşova destul de multe. Am reuşit să asfaltăm mai multe străzi din oraş, proiect pe care l-am făcut cu fonduri de la bugetul local şi, bineînţeles, cu sprijin de la Consiliul Judeţean Constanţa (CJC), care a venit mereu în ajutor. Am reuşit să intrăm într-un program de împăduriri cu fonduri europene, tot cu sprijinul CJC. Am reuşit să finalizăm mai multe locuinţe sociale, unele cu fonduri europene, unele cu fonduri de la Guvern. Toate sunt proiecte pe care le-am finalizat în 2010 şi despre care pot spune că au condus la dezvoltarea şi la creşterea nivelului de trai al comunităţii locale”, a spus primarul. El a afirmat că unele proiecte realizate la nivelul oraşului au fost făcute cu forţă de muncă locală, ceea ce a însemnat o reducere semnificativă a cheltuielilor şi, bineînţeles, o reducere a numărul de şomeri. ”Decizia de a folosi locuitori din Hârşova pentru diferitele proiecte derulate în oraş a fost una benefică şi pentru bugetul local, pentru că plata oamenilor angajaţi în aceste proiecte a însemnat venituri la bugetul local. A fost doar una dintre soluţiile la care noi am apelat în acest an de criză”, a mai spus Nădrag. Primarul a adăugat că speră ca anul 2011 să aducă mult mai multe fonduri şi investiţii în Hârşova, ”pentru că asta înseamnă venituri la buget, adică bani pentru cofinanţări de proiecte”.