Investiţii în explorări petroliere în Balcani

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Investiţii în explorări petroliere în Balcani

Externe 17 Martie 2012 / 00:00 473 accesări

O PÂINE DE CÂŞTIGAT Compania sârbă NIS, o subsidiară a Gazprom Neft, va investi, în acest an, 588 de milioane de dolari în explorări petroliere în zona Balcanilor, inclusiv în România. Gazprom Neft este divizia petrolieră a gigantului rus Gazprom. Operaţiunile de explorare ale NIS vor fi extinse cu 45% în acest an. Cu zăcăminte active şi potenţiale în Serbia şi planuri de extindere în România, Ungaria şi Bosnia-Herţegovina, compania cu sediul la Belgrad va investi circa 50 de miliarde de dinari, echivalentul a circa 588 de milioane de euro, pentru a căuta hidrocarburi în aceste ţări în 2012. Doar în Serbia, NIS plănuieşte investiţii de 587 milioane de dolari până în 2020. În România, NIS colaborează cu firma canadiană East West Petroleum pentru explorarea a două perimetre în vestul ţării. În Ungaria, NIS vrea să se asocieze cu subsidiara locală a companiei americane Falcon Oil and Gas, pentru dezvoltarea unui câmp petrolifer concesionat de americani. Tot în Ungaria, sârbii colaborează cu o divizie a austriecilor de la Rohoel Aufsuchungs AG. În Bosnia-Herţegovina, NIS are operaţiuni de explorare alături de Neftegazinkor, o subsidiară a companiei Zarubezhneft din Rusia.

În România, sârbii de la NIS au şi alte planuri în afara explorărilor petroliere. Ei au declarat vara trecută că vor să cumpere benzinării, atât în România, cât şi în Bulgaria şi chiar au venit cu o ofertă pentru a cumpăra tot lanţul de 450 de staţii ale Rompetrol. Presa centrală a relatat faptul că NIS ar negocia şi cu Petrom achiziţia unor benzinării, dar şi cu alte companii mai mici de pe piaţă. Toamna trecută, o delegaţie a celor de la NIS şi Gazprom Neft a venit la Bucureşti pentru o primă întâlnire cu premierul Emil Boc. Petroliştii au asigurat autorităţile române că planurile lor pentru piaţa locală sunt serioase şi că, pe lângă sectorul petrolier, analizează şi oportunitatea de a construi centrale electrice la noi în ţară.

CUVÂNTUL DE ORDINE: MODERNIZARE Afacerile din domeniul petrolier şi gazului au dominat toată ziua de ieri. Guvernul ucrainean a aprobat un proiect de lege vizând spargerea companiei energetice naţionale Naftogaz în două divizii regrupând operaţiunile de producţie şi cele de transport şi totodată interzice închirierea sau privatizarea sistemului de transport al gazelor naturale. Compania Naftogaz ar trebui să fie divizată în conformitate cu prevederile UE vizând separarea activităţilor de producţie de cele de transport şi vânzare a energiei, deoarece Ucraina este membră a comunităţii energetice europene. Întârzierile în reformarea sectorului gazelor naturale au împiedicat modernizarea sistemului ucrainean de transport al gazelor naturale, iar aprobarea noii legi ar putea redemara procesul. Autorităţile de la Kiev estimează că modernizarea întregului sistem de gazoducte ar costa 5-7 miliarde de dolari în următorii şapte ani. Anterior, Rusia a propus Ucrainei înfiinţarea unei societăţi mixte între companiile Naftogaz şi Gazprom, societate care să gestioneze sistemul de gazoducte din Ucraina, în schimbul reducerii preţului gazelor naturale livrate Ucrainei. În schimb, autorităţile de la Kiev au anunţat recent că intenţionează să scadă importurile de gaze naturale ruseşti şi că a început să caute surse alternative pentru aprovizionare.

Pe de altă parte, consorţiul de companii ce dezvoltă proiectul Nabucco urmăreşte să reducă la jumătate lungimea conductei. Informaţia a fost făcută publică în timpul unei prezentări a proiectului susţinută de reprezentanţii consorţiului în faţa companiilor petroliere care dezvoltă zăcământul de gaze Shah Deniz II din Azerbaidjan, principalii furnizori de gaze ai conductei. Proiectul Nabucco prevedea, până acum, realizarea unei conducte lungi de 3.900 de kilometri, cu o capacitate anuală de 31 de miliarde de metri cubi. Noile planuri includ o lungime de două ori mai mică şi o reducere substanţială a capacităţii de transport. Conducta Nabucco a fost concepută pentru a aduce în Europa gaze din regiunea caspică şi Orientul Mijlociu, pentru diversificarea surselor de import şi reducerea dependenţei faţă de Rusia. Conducta ar fi urmat să traverseze Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Din partea României, din consorţiul care dezvoltă conducta face parte Transgaz. Ceilalţi membri ai consorţiului sunt BOTAS (Turcia), Bulgargaz (Bulgaria), MOL (Ungaria), OMV (Austria) şi RWE (Germania).

ACUZAŢII OFICIALE Comisia antimonopol din Bulgaria a anunţat ieri că Lukoil Bulgaria, OMV, Rompetrol Bulgaria şi Naftex Petrol au fost implicate în acorduri de fixare a preţurilor carburanţilor. Bulgaria acuză oficial patru companii petroliere, inclusiv Rompetrol şi OMV, de fixarea preţurilor. Companiile au la dispoziţie 30 de zile pentru comentarii, comisia urmând apoi să emită o decizie finală în această problemă. Autoritatea de reglementare a refuzat să ofere alte detalii, inclusiv perioada în care a avut loc fixarea preţurilor. Reprezentanţii celor patru companii nu au fost disponibili pentru comentarii. În august anul trecut, comisia a lansat o investigaţie împotriva diviziei de trading a grupului rus Lukoil, în urma suspiciunilor că a abuzat de poziţia dominantă pe piaţă şi a încheiat acorduri cu concurenţa.

Lukoil deţine singura rafinărie operaţională din Bulgaria, Burgas Neftochim, care asigură peste 60% din necesarul de carburanţi din ţară şi deţine peste 200 de benzinării, cu o cotă de piaţă de 26%. OMV are o cotă de piaţă de 20% şi 93 de benzinării în Bulgaria, iar Rompetrol circa 70 de staţii, având ca ţintă o cotă de 7%-8%. Presa din Bulgaria a relatat săptămâna trecută că autoritatea antitrust din Bulgaria a decis să amendeze Lukoil Bulgaria, Naftex Petrol, Rompetrol şi OMV pentru formarea unui cartel în vederea creşterii preţurilor. În Romania, Consiliului Concurenţei a sancţionat, în luna ianuarie, companiile OMV Petrom Marketing, OMV Petrom, Rompetrol Downstream, ENI România, MOL Romania Petroleum Products şi Lukoil România cu amenzi ce cumulează 880,5 milioane lei (205 milioane de euro), reprezentând aproximativ 3% din cifrele de afaceri realizate în anul 2010, în cadrul unei investigaţii pe piaţa carburanţilor.



12