Faptul că România este pe ultimul loc în ceea ce privește construcția de autostrăzi nu mai reprezintă nicio noutate. Promisiuni au fost multe, pentru că, ce-i drept, pe politicieni nu i-a durut gura să promită. Mai greu a fost cu faptele. Actuala coaliție de guvernare s-a lăudat chiar că, până la finele anului, vor fi gata 90 de kilometri de autostradă și că vor exista 600 de kilometri scoşi la licitaţie. Planurile mărețe vor rămâne, din nou, doar pe hârtie. Asta deoarece guvernanții au decis, miercuri, la rectificarea bugetului de stat pe anul 2017, să taie bani tocmai de la ministerele care ar fi trebuit să investească în infrastructura țării: Ministerul Transporturilor și Ministerul Dezvoltării Regionale, care au rămas cu 44% și, respectiv, 30% mai puțin din cât primiseră iniţial.

Că avem o infrastructură rutieră și feroviară la pământ știe toată lumea. Întrebarea care a zăcut multă vreme pe buzele tuturor este când se va putea circula în condiții normale pe autostrăzi, și nu numai. „La Sfântul Așteaptă!“, ar răspune mulți. Și asta pentru că, de-a lungul timpului, am tot auzit despre Master Planuri de Transport care nu sunt realizate. Sau, cel puțin, nu în totalitate. Ce știm sigur este că, potrivit statisticilor, România se află pe ultimul loc între ţările din Europa de Est în ceea ce priveşte numărul de kilometri de autostradă la mia de kilometri pătraţi. Reprezentanții unor companii de consultanță spuneau, în urmă cu ceva vreme, că, dacă va fi păstrat ritmul actual de dezvoltare, infrastructura rutieră de transport din România va ajunge la acelaşi nivel ca în Europa de Vest în aproximativ 130 de ani. Situaţia este cu atât mai tragi-comică cu cât, la aproape 30 de ani de la Revoluţie, mai-marii ţării încă se bazează pe proiectele concepute de fostul regim comunist. Potrivit datelor oficiale, România avea în exploatare, în urmă cu doi ani, puțin peste 700 de kilometri de autostradă, din cei 3.200 de kilometri pe care dorea să-i construiască Nicolae Ceauşescu. Culmea este că, deși suntem incapabili să construim o rețea de autostrăzi, nu suntem în stare nici măcar să facem bine ceea ce ne propunem. Cel mai bun exemplu în acest sens este cel al autostrăzii A2 Constanța - București, care trebuie reparată în fiecare an din cauza gropilor uriașe din asfalt.

DRUMUL EXPRES ÎNTRE CONSTANȚA ȘI TULCEA, PROMISIUNI ȘI IAR PROMISIUNI

La capitolul promisiuni pompoase figurează și drumul expres între Constanța și Tulcea, pe care mai-marii de la București ni-l tot promit de mai bine de şapte ani. Ideea punerii în practică a unui astfel de proiect a plecat de la autorităţile judeţului Constanţa, care au spus că această şosea, care ar trebui să aibă regim de autostradă, trebuie construită cât mai reprede pentru a lega litoralul românesc de Delta Dunării, oferind totodată posibilitatea locuitorilor din nord-estul ţării să ajungă mai uşor pe litoral. „Prin realizarea drumului expres Constanţa - Tulcea - Galaţi se asigură, astfel, accesul rapid la obiectivele turistice şi economice ale regiunii şi se deschide drumul către sudul Europei, respectiv Bulgaria, Turcia, Grecia, precum şi către Europa de nord-est, respectiv Ucraina, Moldova, Rusia şi Belarus”, spuneau cei de la Ministerul Transporturilor în urmă cu ceva timp. Demersuri pentru construirea unui astfel de drum s-au tot făcut, însă, până în prezent, totul a rămas pe hârtie. Un alt exemplu al incompetenței autorităților este legat de un tronson al autostrăzii Orăştie - Sibiu, care s-a fisurat cu numai câteva zile înainte de inaugurare.

GUVERNUL TUDOSE DĂ O LOVITURĂ INVESTIȚIILOR

La începutul acestui an, când la Palatul Victoria a venit o nouă echipă, am avut parte de noi promisiuni mărețe. Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, ne-a vorbit, atunci, despre planurile pe care le are cu privire la autostrăzi şi drumurile de mare viteză. Ministrul Cuc a dat asigurări că, până la finele anului, vor fi gata 90 de kilometri noi și că vor exista 600 de kilometri de autostradă scoşi la licitaţie. Din păcate, și în acest caz, românii au un nou deja-vu, pentru că planurile mărețe ale actualei coaliții de guvernare, PSD și ALDE, vor rămâne, din nou, doar pe hârtie. Asta doarece guvernanții au decis, miercuri, la rectificarea bugetului de stat pe anul 2017, să taie bani tocmai de la ministerele care ar fi trebuit să investească în infrastructura țării, Ministerul Transporturilor și Ministerul Dezvoltării Regionale. Potrivit economica.net, cei mai mulţi bani s-au tăiat din bugetul Ministerului Transporturilor, care are cu 44% mai puțin din cât primise iniţial, adică peste 6,2 miliarde de lei. În aceste condiții, Transporturile mai rămân cu doar 7,8 miliarde de lei, faţă de 14 miliarde, cât se decisese iniţial. Al doilea perdant este Ministerul Dezvoltării Regionale, căruia i s-au luat 30%, adică aproape 2 miliarde de lei. Astfel că ministerul condus de constănțeanca Sevil Shaidehh mai rămâne cu doar 4,7 miliarde de lei. De asemenea, Ministerul Cercetării este al treilea perdant. I se iau 318 milioane de lei, adică 18% din buget. Urmează Ministerul Comunicaţiilor, care pierde nu mai puţin de 59% din buget, adică 303 milioane de lei. În clasamentul ministerelor care pierd bani, urmează cel al Educaţiei, cu un minus de 239 de milioane de lei, adică 5% din buget. „Diminuările bugetare au fost operate, în principal, de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (-1.980 milioane lei), Ministerul Transporturilor (-6.249,1 milioane lei), Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (-303,4 milioane lei), în principal din sumele aferente proiectelor cu finanțare din fonduri europene, motivat de aprobarea cu întârziere a bugetului pe anul 2017, întârzierea procedurilor de achiziție, ceea ce a condus la un grad redus al execuției bugetare pe primele 8 luni din acest an. La ministerele la care au fost operate diminuări ale creditelor bugetare nu au fost reduse corespunzător și creditele de angajament, astfel încât să nu fie afectat procesul de contractare a proiectelor finanțate din fonduri europene și a lucrărilor de investiții. Diminuarea are în vedere doar creditele bugetare (cash) ce nu mai pot fi utilizate în următoarele patru luni“, explică Guvernul într-un comunicat. Așadar, din nou dăm vina pe proceduri pentru nerealizarea unor obiective.