Investitorii din turism protestează la adresa deciziei Guvernului Cîţu de a elimina tichetele de vacanţă

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Investitorii din turism protestează la adresa deciziei Guvernului Cîţu de a elimina tichetele de vacanţă

Economie, Turism 16 Februarie 2021 / 09:14 5995 accesări

Printr-un comunicat transmis luni, 15 februarie, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT), Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR), Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR) – împreună cu Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET) îşi exprimă nemulţumirea şi protestează faţă de eliminareaacordării voucherelor de vacanţă pentru 2021.


Poziția organizațiilor profesionale și patronale din turism privind decizia Guvernului de a elimina voucherele de vacanță pentru 2021:

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT):

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) se arată extrem de intrigată de actuala decizie a Guvernului României privind eliminarea acordării voucherelor de turism pentru 2021. ANAT a susținut public oportunitatea introducerii voucherelor / tichetelor de vacanță încă din 2005.

Tări cu tradiție turistică, precum Elveția și Franța, acordă vouchere de vacanță de zeci de ani iar altele (ex. Cehia) au anunțat că doresc să implementeze un astfel de program pentru revigorarea turismului intern și refacerea forței de muncă. Voucherele de vacanță asigură în mare parte supraviețuirea și dezvoltarea turismului intern, precum și pregătirea turismului pentru incoming. 25-30% dintre vânzările agențiilor de turism specializate pe turism intern sunt asigurate de voucherele de vacanță.

Niciun Guvern nu a luat în calcul la modul cel mai serios că România poate câștiga bani din export, iar turismul de incoming poate deveni una dintre principalele forme de export de servicii ale țării noastre. Voucherele de vacanță aduc plus valoare turismului intern și asigură fiscalizarea turismului. Un Guvern care gândește în perspectivă, pe termen mediu și lung, poate înțelege acest aspect.

Prin Ordonanța de Urgență nr. 226 din 30 decembrie 2020, actualul Guvern și-a asumat continuarea programului acordării voucherelor de vacanță, considerând că sunt extrem de utile pentru turism. Industria ospitalității – deci o parte a mediului privat din România – și-a făcut planuri și proiecții în acest sens. Ca de obicei, în România legislația se schimbă peste noapte și nu există coerență. Fiecare leu investit în voucherele de vacanță generează 0,51 lei la produsul intern brut al României, iar la fiecare 64.359 de lei directionati pentru vouchere de vacanță se creează și se menține un loc de muncă.

Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR)

Decizia de anulare a voucherelor de vacanță în anul 2021 este una extrem de dură pentru o mare categorie socială (peste 1 milion de persoane) și pentru domeniul economic cel mai afectat de pandemie – turismul.

Credem că pe viitor se poate discuta despre soluții de optimizare a sistemului de vouchere de vacanță (ca de exemplu alocarea lor numai în perioade de extrasezon sau numai pentru persoanele cu salarii mai mici de 5000 de lei, să spunem) dar ÎN NICIUN CAZ în această perioadă în care toate țările încearcă să găsească soluții de stimulare a cererii turistice. Acest an va fi unul în care țările se vor baza pe turismul intern/domestic, și orice formă de păstrare a turiștilor în țară va reprezenta un avantaj în competiția extrem de dură care se anunță pe piața turistică europeană.

Propunem ca în 2021 să fie mentinută actuala formă de atribuire a voucherelor de vacanță urmând ca pentru 2022 să încercăm să găsim împreună forma cea mai eficientă de funcționare a acestui sistem.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a apreciat sistemul de acordare a voucherelor sociale (așa cum le numesc ei) în România, dându-ne chiar exemplu european pentru această perioadă pandemică.

Mai mult de atât, intenția noastră este de a susține ca și mediul privat să îmbrățișeze mai larg această metodă de compensare a salariaților ca fiind cea mai eficientă fiscal, optimă social și solidară cu turismul - sectorul cel mai afectat de pandemie.

Dacă decizia de anulare a voucherelor în 2021 va fi menținută, consecințele asupra turismului vor fi unele dramatice, venite să pună bomboana pe coliva turismului românesc după acest an devastator pe care ne-am chinuit din greu să îl traversăm în viață.

Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR)

Turismul este un întreg ecosistem format din sute de mii de angajaţi, patroni, furnizori – asupra cărora planează spectrul şomajului şi al falimentului deoarece este unul dintre sectoarele economice dramatic afectate de pandemia provocată de apariţia virusului SARS-Cov-2. După ce am lucrat luni de zile, începând cu aprilie 2020, alături de reprezentanţii Guvernului, la identificarea şi fundamentarea unor soluţii concrete pentru acest sector de activitate cu capital românesc, preponderent în turism, asistăm la luarea unor decizii care ne împing în colaps economic.

Deşi Uniunea Europeană a acordat un buget suficient pentru sprijinul companiilor afectate de pandemie, mai ales pentru ramura de activitate turism, şi Guvernul României a promis o infuzie de 500 milioane de euro pentru turism, dar banii nu au fost alocaţi nici până în acest moment. Perspectivele sunt şi mai sumbre pentru că s-a anunţat eliminarea voucherelor de vacanţă, ceea ce înseamnă distrugerea turismului cu o sumă ce depăşeşte 300 milioane de euro.

Efectul acestei decizii care a fost luată fără ca mediul de afaceri să fie consultat, s-a reflectat imediat în scăderea rezervărilor turistice, ceea ce reprezintă încă o mână de pământ aruncată pe sicriul în care zace turismul românesc. Voucherele de vacanţă sunt o formă de sprijin pentru angajaţii care au beneficiat de acestea, în condiţiile in care statisticile europene arată că românii alocă printre cele mai mici bugete pentru vacanţă, iar în perioade de criză, aceasta este prima cheltuială pe care o taie de pe listă.

Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR)

Sustinem ideea de a solicita în continuare 1450 de lei pentru bugetari, punându-le în vedere guvernanților că industria hotelieră a fost închisă pe perioada lockdown-ului, iar după lockdown, restricțiile impuse de autorități au provocat pierderi semnificative hotelierilor.

Activitatea societăților de tratament balnear a fost restricționată pe toate cele trei elemente (hotel, restaurant, bază de tratament), restricții care sunt în vigoare și în momentul de față (ex.: închiderea piscinelor, limitarea capacității restaurantului, restricții la tratamente balneare etc).

Turismul, deși lovit cel mai tare de pandemie, nu a primit niciun ajutor compensatoriu iar sistemul voucherelor de vacanță, care a funcționat bine timp de trei ani și a permis realizarea de investiții în turism, a fost desființat pentru 2021. Deci nu numai că nu a fost sprijinit cu nimic turismul, dar s-au tăiat până și voucherele de vacanță. Declaratiile privind valoarea voucherelor de vacanță nevalorificate, încă, pe piață, oferite de către Guvern, nu au suport real și sunt evident eronate.

Care sunt beneficiile voucherelorde vacanță

Voucherele de vacanță au fost introduse în România prin OUG nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță ca măsură în favoarea angajatului, căruia îi cresc veniturile reale, și în favoarea angajatorului, care are posibilitatea și este stimulat să acorde angajatilor, alături de salariu, vacanțe în țară, prin intermediul voucherelor de vacanță, cu rol de recuperare a capacității de muncă, de creștere a productivității muncii salariatului și de motivare a acestuia pentru a-și menține calitatea de salariat în respectiva întreprindere, ceea ce va genera stabilitate si eficiență mărite.

Voucherele de vacanță reprezintă un instrument de politică publică, care a demonstrat în cursul implementării acestuia impactul pozitiv asupra industriei turistice în România, cu efecte catalizatoare extraordinare asupra pieței muncii și a serviciilor din acest domeniu de activitate. Multe țări din Europa urmează modelul voucherelor de vacanță din România pentru a oferi sprijin HORECA în vederea recuperării din criza provocată de pandemia de SARS-COV-2.

Potrivit unui studiu efectuat de Academia de Studii Economice (ASE) și Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), voucherele de vacanță asigură creșterea activității economice și crearea de locuri de muncă prin stimularea consumului și a ofertei interne. Fiecare leu investit în voucherele de vacanță generează 0,51 lei la produsul intern brut al României, iar la fiecare 64.359 de lei direcționați pentru voucherele de vacanță se creează și se menține un loc de muncă.

Pentru angajați, voucherele de vacanță asigură: creșterea venitului disponibil și a nivelului de trai; îmbunătățirea stării de sănătate fizică și psihică; creșterea productivității și disciplinei muncii; creșterea calității vieții prin diversificarea bugetului de consum precum și dezvoltarea culturii unei alimentații sănătoase.

Pentru angajatori, ele asigură: reducerea costului forței de muncă; îmbunătățirea productivității muncii și reducerea absenteismului; creșterea motivării și loialității salariaților; creșterea retenției de personal; creșterea responsabilității sociale față de angajat.

Pe de altă parte, voucherele de vacanță au determinat autorizarea, deci fiscalizarea a circa 3000 de structuri de cazare – pensiuni, vile, apartamente. Prin eliminarea voucherelor există riscul ca unele structuri de cazare să se reîntoarcă la ”turismul la negru”, bugetul de stat urmând să piardă sume consistente. Sistemul voucherelor de vacanță a avut în toți acești ani un impact determinant asupra reducerii economiei subterane prin încurajarea angajatorilor de a încheia contracte de muncă, pentru a beneficia de avantajele fiscale oferite de voucherele de vacanță.

În timp, sistemul voucherelor de vacanță a demonstrat că generează efecte pozitive extraordinare atât pentru angajați, cât și pentru sectorul turistic, conform “ANALIZEI PRIVIND PERCEPȚIILE, EVALUĂRILE, ATITUDINILE, COMPORTAMENTUL DE UTILIZARE ȘI MOTIVAȚIILE SPECIFICE PRIVIND SISTEMUL DE VOUCHERE DE VACANȚĂ DIN ROMÂNIA” realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) în anul 2018:

  • contribuind la dezvoltarea turismului și la redescoperirea României, ca ramură a economiei cu un potențial de dezvoltare strategic, adoptarea de politici publice de susținere a turismului aducând beneficii importante și asigurând redescoperirea României ca destinație preferată de vacanță;
  • având un impact important financiar asupra bugetului consolidat, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung - beneficiile financiare totale, directe și indirecte, pentru bugetul de stat (incluzând în acest termen și bugetul asigurărilor sociale/sănătate) se ridică la un nivel de 45-50% din valoarea voucherelor emise, la nivelul anului de emitere a voucherelor. La acest efect se adaugă și beneficiile din anii următori acordării voucherelor, elementul cu cel mai semnificativ impact în acest sens fiind dezvoltarea capacităților de cazare prin investițiile realizate în domeniul turismului; recuperarea investiției realizate (prin emiterea voucherelor de vacanță într-un anumit an calendaristic) este amortizată într-un termen de aproximativ 2 ani (anul în care au fost emise și anul imediat următor);
  • având un impact semnificativ în dezvoltarea turismului pe regiuni și asupra dezvoltării economiei locale prin:
    • stimularea dezvoltării turismului și a cresterii numărului de turiști care au călătorit și implicit crearea de noi locuri de muncă în acest sector de activitate;
    • stimularea dezvoltării sectorului de restaurante și servicii de agrement, datorită creșterii numărului de turiști și implicit crearea de noi locuri de muncă în acest sector de activitate;
    • creșterea sumelor disponibile pentru investiții în turism și dezvoltarea unei oferte variate de servicii;

Toate sectoarele economice conexe ale turismului sunt impactate de implementarea sistemului voucherelor de vacanță, astfel că există efecte multiplicatoare pozitive în domeniul producerii de alimente, comerț de alimente, servicii de alimentație publică, servicii de agrement, transport etc.



12