Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European, la Bruxelles, unde au fost discutate evaluarea negocierilor privind Brexit, dar şi atacul cu agent neurotoxic din Marea Britanie, context în care toţi liderii europeni au condamnat recentul atac din Salisbury. În cadrul reuniunii Consiliului European în format UE 27 a fost evaluat rezultatul negocierilor cu Marea Britanie privind Brexit în legătură cu perioada de tranziţie solicitată de partea britanică şi au fost adoptate liniile directoare care vor sta la baza discuţiilor cu Marea Britanie pentru cadrul viitoarelor relaţii, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

„Liderii europeni au agreat că au fost îndeplinite toate obiectivele importante din mandatul negociatorului şef privind perioada de tranziţie. Printre acestea, din perspectiva României, un obiectiv prioritar l-a reprezentat asigurarea aceloraşi drepturi, conform acordului de retragere, pentru cetăţenii UE care vor sosi în Marea Britanie între martie 2019 şi decembrie 2020”, se arată în documentul citat de Mediafax. De asemenea, au fost adoptate liniile directoare care vor sta la baza discuţiilor cu Marea Britanie pentru cadrul viitoarelor relaţii dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit, acestea urmărind definirea unui parteneriat strâns cu Marea Britanie pe zonele de interes comun, precum domeniul comercial, securitate, apărare, relaţii externe, inclusiv din punct de vedere al coordonării politicilor de sancţiuni, mobilitate.

Cu privire la domeniul mobilităţii, Iohannis a susţinut ferm importanţa unui regim de vize viitor între UE şi Regatul Unit, care să fie pe deplin reciproc şi nediscriminatoriu, respectiv aplicarea aceloraşi reguli in raport cu toate statele membre ale UE.

„De asemenea, Preşedintele României a exprimat dorinţa ţării noastre de a fi abordate în negocierile privind domeniul mobilităţii cât mai multe dintre ariile de interes pentru cetăţenii UE, permiţând, astfel, un nivel ridicat al contactelor interumane şi al activităţii economice. Din perspectiva României, rezultatele obţinute reflectă de o manieră semnificativă obiectivele urmărite până în prezent, în special cu privire la drepturile cetăţenilor români din Marea Britanie şi la aspectele financiare”, precizează Administraţia Prezidenţială.

Un alt subiect discutat a fost atacul cu agent neurotoxic din Marea Britanie, context în care toţi liderii europeni au condamnat recentul atac din Salisbury şi au exprimat solidaritatea cu Marea Britanie în faţa acestei provocări. Consiliul European a subliniat că utilizarea de arme chimice, inclusiv utilizarea oricărei substanţe chimice toxice ca armă în orice circumstanţă, este complet inacceptabilă şi trebuie să fie condamnată sistematic şi riguros, iar statele membre se vor coordona cu privire la acţiunile care ar trebui luate, în funcţie de răspunsurile furnizate de autorităţile ruse.

„Discuţiile au reliefat importanţa, ca în actualul context, Uniunea trebuie să îşi consolideze rezilienţa la riscurile de factură chimică, biologică, radiologică şi nucleară, inclusiv prin intermediul unei cooperări mai strânse între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, precum şi cu NATO. Uniunea Europeană şi statele sale membre trebuie, de asemenea, să continue să îşi consolideze capacităţile de a răspunde ameninţărilor hibride, inclusiv în domeniul cibernetic, în cel al comunicării strategice şi în cel al contrainformaţiilor”, se arată în comunicat.

În ceea ce priveşte măsurile anunţate de Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, liderii europeni au exprimat regretul faţă intenţia administraţiei americane de a impune unilateral tarife la importul de oţel şi aluminiu.

Liderii europeni au reiterat susţinerea fermă pentru sistemul multilateral de comerţ, bazat pe reguli, ca motor de creştere economică şi creare de noi locuri de muncă şi au încurajat accelerarea negocierilor comerciale cu parteneri terţi, în special cu Mexic şi Mercosur, în vederea convenirii unor acorduri ambiţioase şi echilibrate, bazate pe beneficii reciproce şi care să reflecte de o manieră clară interesele statelor membre UE.

În ceea ce priveşte impozitarea economiei digitale, liderii europeni au subliniat necesitatea de a continua discuţiile pe acest subiect pentru identificarea unor soluţii echitabile şi eficiente şi au decis reluarea subiectului la Consiliul European din iunie 2018.

În ceea ce priveşte Piaţa Unică Digitală, discuţiile liderilor europeni au fost despre necesitatea ca reţelele sociale şi platformele digitale să garanteze protejarea deplină a vieţii private a cetăţenilor şi a datelor personale ale acestora. Totodată, şeful statului a evidenţiat importanţa eliminării oricăror bariere pe Piaţa Unică.

Au fost discutate şi aspectele privind politica industrială a Uniunii Europene, context în care Iohannis a subliniat necesitatea impulsionării demersurilor de consolidare a bazei industriale europene. În contextul discuţiilor privind relaţiile externe ale Uniunii, a fost evidenţiată importanţa menţinerii dialogului UE-Turcia, menit să contribuie la crearea condiţiilor necesare pentru obţinerea unor evoluţii pozitive în relaţia cu acest stat, cu respectarea tuturor criteriilor cadrului de cooperare UE-Turcia.

Consiliul European a salutat, prin concluziile sale, organizarea Summitului UE-Balcanii de Vest (Sofia, 17 mai 2018), în cadrul căruia se aşteaptă reafirmarea perspectivei europene a regiunii, lansarea unor iniţiative concrete care să îmbunătăţească conectivitatea, dar şi abordarea unor modalităţi de cooperare în gestionarea unor provocări comune precum securitatea şi migraţia.