Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13 privind modificarea Codurilor Penale a generat în ultimele săptămâni un adevărat tărăboi și a provocat o mulțime de controverse în rândul românilor. Pentru unii, cum ar fi liberalii, useriștii și președintele Klaus Iohannis, a fost un excelent prilej de a face tămbălău pe această temă, poate, poate or câștiga ceva capital electoral. Ba chiar șeful statului, împreună cu magistrații Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a atacat Ordonanța 13 la Curtea Constituțională a României (CCR) cu scopul de a stopa controversata OUG 13. Numai că elanul electoral al lui Iohannis și imixtiunea CSM în treburile Executivului au fost tăiate brusc de judecătorii CCR, care au respins sesizările. Atât sesizarea inițiată de CSM, cât și cea inițiată de Președinție au picat cu o concluzie previzibilă - Guvernul are dreptul de a da ordonanțe. După analiza sesizărilor înaintate de CSM și de Președinție, șeful Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a declarat că nu există un conflict juridic de natură constituţională în privinţa OUG 13 de modificare a Codurilor Penale şi că Guvernul Grindeanu a acţionat legal, în sfera lui de competenţă.

IOHANNIS, BĂGAT ÎN CORZI DE PARLAMENT

Încercarea lui Iohannis de a călca pe grumazul Guvernului a fost taxată de parlamentari. La inițiativa președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, plenul Parlamentului a adoptat un proiect de Declaraţie în care îl acuză pe Klaus Iohannis de „abuz de drept” şi „uzurpare” a unui drept al Legislativului, ca urmare a sesizării depuse la CCR privind OUG 13. „Parlamentul României salută clarificările pe care CCR le-a adus în decizia sa din 8 februarie 2017, declarând neîntemeiate sesizările CSM şi preşedintelui României. (...) Ceea ce a făcut oportună şi necesară decizia CCR este absenţa manifestă a bunei credinţe în interpretarea legii fundamentale de către reprezentanţi instituţionali ai autorităţii judecătoreşti, ca şi abuzul de drept al preşedintelui României, care recurge la sesizarea fără temei a CCR doar în scopul blocării unui proces politic democratic“, se menţionează în proiectul de Declaraţie. De asemenea, în text se arată că Iohannis, CSM şi reprezentanţii Ministerului Public au desfăşurat acţiuni care au „uzurpat” dreptul exclusiv al Legislativului de a trage Executivul la răspundere. „Parlamentul califică drept neconstituţionale şi inacceptabile judecăţile pe care fie preşedintele României, fie CSM, fie reprezentanţi ai Ministerului Public le formulează la adresa unor decizii şi activităţi ale Guvernului. Asemenea activităţi uzurpă ilegal şi abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere“, se mai arată în textul proiectului de Declaraţie. Pe de altă parte, Parlamentul consideră că recenta decizie a CCR trebuie să pună capăt o dată pentru totdeauna acţiunilor concertate de subminare a rolului şi prestigiului Parlamentului şi că, prin această Declaraţie, Legislativul îşi reafirmă supremaţia politică faţă de toate celelalte instituţii publice. Tăriceanu a precizat că Declaraţia reprezintă un act „exclusiv politic” al Parlamentului, fără niciun fel de consecinţe juridice.