Am ajuns în situația în care, vorbind despre Traian Băsescu, ne simțim ca într-un film polițist în care protagonistul este un criminal aflat întotodeauna cu un pas înaintea anchetatorilor. Diferența ar fi că victimele, în cazul criminalilor, sunt diferite, iar în cazul lui Băsescu sunt mereu aceleași - românii. Asta am simțit și duminică seară, urmărind o emisiune a postului TV Antena 3, care prezenta planul foarte bine elaborat, din 2009, în baza căruia Băsescu a ajuns să câștige al doilea mandat de președinte al României. Jurnaliștii au vorbit despre problema cu care era vizibil că se confrunta Traian Băsescu cu trei săptămâni înaintea alegerilor: Mircea Geoană avea cu 7% mai mult decât el, chiar şi în cele mai pesimiste sondaje pentru social democrat. Prin urmare, s-a pus în funcțiune sistemul de vot pentru străinătate, la care s-a lucrat încă din 2008. S-au înfiinţat un număr semnificativ de secţii de vot suplimentare în străinătate, pentru a justifica voturile care altfel nu aveau nicio justificare. Acele voturi au răsărit parcă de nicăieri și nicio instituție nu a catadicsit să le verifice. În paralel, s-a folosit sistemul de vot pus în aplicare de Vasile Blaga, cu cetăţeni moldoveni care apăreau în acte drept cetăţeni români. Jurnaliștii de la Antena 3 au prezentat și dovezi conform cărora pe listele electorale din Moldova, unde Băsescu a luat zeci de mii de voturi, 1.200 de "votanți" erau domiciliați la aceeași adresă. La toate acestea s-a adăugat o diversiune pentru a acredita faptul că, printr-o eroare uriaşă, Mircea Geoană a pierdut. El a fost filat în permanenţă pentru a se găsi ceva, orice ar fi putut să fie vândut drept „eroarea care l-a îngropat pe Geoană“. Toate fiind foarte bine puse la punct, sub directa îndrumare a lui Traian Băsescu, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), care a avut rolul decisiv în desemnarea câștigătorului alegerilor, aştepta să intre în scenă la momentul numărării voturilor. STS a determinat numărul exact de voturi de care era nevoie şi care au venit peste noapte.

ALTĂ STRATEGIE Planul pus la punct de Băsescu a fost mult mai amplu. Au jucat un rol important și jurnaliști „independenți“, societatea civilă, analiști care, de bunăvoie sau șantajați, au intrat în jocul lui Băsescu. După cinci ani în care am văzut răsturnări de situație pe care nu ni le puteam închipui, putem fi siguri că Băsescu pregătește din nou ceva. Nimic nu este întâmplător în ceea ce-l privește și asta ne-a demonstrat-o în ultimii 10 ani cu vârf și îndesat. Am văzut cum s-a rupt USL din cauza sforilor trase de el, am văzut cum Cristian Diaconescu părea a fi candidatul preferat pentru ca apoi el să fie înlocuit cu ușurință de Elena Udrea. Din 10 persoane cu care am vorbit, nu am găsit una care o susțină pe Udrea pentru capacitățile ei de mare lider. Toți au catalogat-o drept o candidată ușor accesibilă, cu ajutorul căreia Traian Băsescu vrea să ducă la îndeplinire un plan. Dacă ne uităm în jur, în pofida atacurilor dintre Băsescu și candidatul PNL și PDL, Klaus Iohannis, acesta din urmă este singurul care beneficiază de susținerea indirectă a președintelui. Așa se poate explica și motivul pentru care singura piedică în calea lui Iohannis de a ajunge președinte încă nu s-a clarificat: incompatibilitatea de care îl acuză Agenția Națională de Integritate (ANI). Tindem să credem că inclusiv nerezolvarea acestei probleme este o piesă din planul lui Băsescu. Ar fi fost prea simplu ca procesul liberalului cu ANI să se fi terminat. Așa ajungem la faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis, ieri, că nu va judeca mai devreme de 18 noiembrie (cum stabilise inițial) contestația depusă de ANI, după ce în octombrie Curtea de Apel Alba Iulia a hotărât că Iohannis nu este incompatibil. Dacă Băsescu nu ar fi avut un plan, oare nu ar fi ieșit public mustrând Justiția pentru că nu clarifică situația unui candidat la prezidențiale? Dacă Iohannis va câștiga alegerile, ce se va întâmpla? Va intra în schemă imunitatea de care a beneficiat și Băsescu ani la rând? Întrebările ar fi numeroase, însă așteptăm decizia din 4 noiembrie a Curții Constituționale, care va trebui să hotărască dacă acel articol de lege în baza căruia Iohannis a fost declarat incompatibil este sau nu constituțional.