La jumătatea lunii noiembrie, angajații din administrația publică primeau o veste uriașă de la Parlament. Concret, deputații au decis ca, de acum înainte, angajații pe numele cărora s-a început urmărirea penală sau au fost trimiși în judecată să nu mai poată fi suspendaţi din funcţie. Decizia parlamentarilor a fost o simplă formalitate. Aleșii au respins obiecţiile preşedintelui Klaus Iohannis, conţinute în cererea de reexaminare asupra acestei inițiative adoptate iniţial de Parlament în iunie 2016. În condițiile în care este obligat să promulge legea prin care funcționarii trimiși în judecată sau urmăriți penal să nu mai poat fi suspendați, șeful statului a găsit o chichiță, prin care să blocheze, cel puțin pentru un moment, această lege. Iohannis a atacat la Curtea Constituțională a România legea care-i vizează pe funcționari. Şeful statului argumentează că actul normativ diminuează standardele de integritate şi afectează încredere cetăţenilor în instituţii. „Aceste standarde se constituie într-un element component al statului de drept şi al democraţiei constituţionale, valori supreme în cadrul unei societăţi democratice. Acest lucru este valabil în toate cazurile exemplificate, unde valorile protejate sunt integritatea şi prestigiul funcţiei publice, iar obiectivele unui stat de drept sunt cele de a asigura cetăţenilor servicii publice de calitate şi de a crea premisele pentru încrederea cetăţenilor în instituţiile şi autorităţile publice. De aceea, apreciem că instituirea unui astfel de privilegiu pentru funcţionarii publici în cadrul Legii nr. 188/1999 nu este unul justificat obiectiv şi rational”, se arată în sesizarea înaintată CCR de preşedintele României.
Un alt motiv invocat de preşedinte este că se încalcă îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin persoanelor cărora le sunt încredinţate funcţii publice. „O prevedere care elimină sancţiunea suspendării raportului de serviciu al unui funcţionar public trimis în judecată pentru infracţiuni de o anumită gravitate este de natură să aducă atingere standardelor etice şi profesionale necesare pentru persoanele învestite cu autoritate a statului”, se arată în sesizarea şefului statului.