La prima ședință a plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pe care a prezidat-o din funcția de președinte, Klaus Iohannis s-a comportat la fel ca Traian Băsescu acum 10 ani. S-a dat bine pe lângă mai-marii Justiției, le-a spus cât de mult îi respectă și cum are de gând să-i protejeze de cei care nu vor decât să calce Justiția în picioare. Ne amintim că și Băsescu a procedat la fel. Mai întâi a atras de partea sa magistrații, indiferent de structurile din care făceau parte, și, după ce s-a asigurat că și-a „montat“ oamenii în funcțiile-cheie, a început să-i ia la scuturat pe cei care nu-i erau pe plac. Sperăm să nu se întâmple la fel și cu Iohannis. Privim atitudinea binevoitoare a lui Iohannis cu scepticism mai ales din cauza ideilor promovate de el în scurtul discurs susținut la CSM: procurorul general al României ar trebui să fie membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), iar CSM, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei (ICCJ) şi Parchetul General (PG) să aibă drept de iniţiativă legislativă, pentru că reprezintă instituţii de aplicare a legii şi guvernare a Constituţiei. Și asta ar fi doar două dintre propuneri. Să presupunem că sunt bune. Nu se promovează oare un conflict de interese, în sensul că instituțiile care aplică legea ar avea dreptul să o și întocmească? Nu este oare un soi de discriminare pozitivă care se face pentru a favoriza Justiția? Nu este o încălcare a separației puterilor în stat? Nu este oare contrar legii să facă legi care să-i guverneze pe ei și domeniul în care practică? Spuneam că este discriminare pozitivă pentru că, dacă luăm în calcul logica lui Iohannis, ar trebui să li se permită și medicilor să aibă dreptul la inițiative legislative care să reglementeze sectorul medical. Sau șoferilor, profesorilor ori bancherilor. Dacă toată lumea ar avea drept de inițiativă legislativă, de ce am mai avea nevoie de Parlament? Aceste suprapuneri de atribuții și-au dovedit inutilitatea în ultimii ani, când nici nu se putea guverna fără acordul Curții Constituționale. Instituție care a ajuns să-i spună până și care demnitar - președintele sau premierul - ne reprezintă în UE.

MOMENTUL POTRIVIT

Chiar dacă, aparent, inițiativa este una pe cât se poate de interpretabilă, ea a fost salutată și de premierul Victor Ponta. Nu printr-o poziție oficială, ci apelând, așa cum fac politicienii tot mai des în ultima perioadă, la mesaje lăsate pe site-urile de socializare: „Cred că este o idee corectă și bună pentru CSM, ICCJ şi PG. Voi sprijini aceste propuneri“. Pe de altă parte, fostul ministru al Justiției Valeriu Stoica și senatorul PSD Ioan Chelaru au spus că acordarea dreptului de inițiativă legislativă s-ar justifica numai pentru CSM, având în vedere componența sa, precum și calitatea de garant al independenţei puterii judecătoreşti şi al autonomiei Ministerului Public, însă nicidecum pentru ICCJ și PG. Ambii au susținut însă ideea ca procurorul general să facă parte din CSAT. Tot în ședința CSM de ieri, judecătorul Horațius Dumbravă a punctat și profitat de dorința lui Iohannis de a-și apropia Justiția. El a propus ca politicienii și persoanele publice să demisioneze dacă atacă independența Justiției, cerând sprijinul preşedintelui Klaus Iohannis pentru „asigurarea instrumentelor necesare“ în acest scop. Nu a spus însă nimic despre impunerea unor limite și clarificarea situațiilor în care se aduce atingere independenței „coanei“ Justiție. Nu am vrea să se ajungă și în Justiție la vorba bisericească "dai în popă, dai în Dumnezeu", nu-i așa? Este deja arhisuficient faptul că judecătorii nu pot fi trași la răspundere în niciun fel pentru deciziile luate, fie ele corecte sau dovedit eronate.

Judecătorul Marius Tudose, noul președinte al CSM

În plenul ședinței CSM de ieri a fost aleasă și noua conducere a instituției. Astfel, judecătorul Marius Badea Tudose este noul preşedinte al CSM, iar pentru funcţia de vicepreşedinte a fost ales procurorul Bogdan Gabor. Tudose, reprezentantul judecătorilor în CSM, a fost ales cu majoritate de voturi, fiind preferat în detrimentul contracandidatului Alexandru Şerban. Tudose este membru în CSM din 2011, a intrat în magistratură în 1995 şi a lucrat la Judecătoria Slatina, Judecătoria Sectorului 4 şi Judecătoria Sectorului 3. În cadrul acestei ultime instanţe a ocupat funcţia de vicepreşedinte, între 1 octombrie 2000 şi 1 noiembrie 2001, şi pe cea de preşedinte, de la 1 noiembrie 2001 până la 6 ianuarie 2011. Judecătorul Marius Tudose îşi propune, conform proiectului de management, continuarea procesului demarat în 2011, de raţionalizare a instanţelor şi Parchetelor prin „redesenarea hărţii administrative judiciare“, pentru a creşte eficienţa şi calitatea actului de justiţie.