În urmă cu un an, Constanţa culturală aștepta cu emoție un eveniment plastic special, expoziția „Țărmuri însorite”, care avea în prim-plan un artist boem al urbei tomitane, maestrul Ionel Mătăsăreanu. Expoziția era cu atât mai importantă cu cât era deschisă la 13 ani distanță faţă de cea precedentă, iar vernisajul ei avea loc, la Muzeul de Artă, pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Române şi de ziua lui Mihai Eminescu. La aproape un an de la acel eveniment, o veste tristă, de această dată, s-a răspândit cu repeziciune prin urbe: maestrul Mătăsăreanu nu mai este. El a fost găsit în casă, fără suflare, sâmbătă, de către pompierii din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dobrogea, alarmați de un vecin.

Pe 23 martie, artistul boem al Constanței ar fi împlinit 86 de ani. Era cetățean de onoare al municipiului din 2002, iar anul trecut, la vernisajul expoziției „Țărmuri însorite”, a primit Medalia de Aur a oraşului din partea primarului Constanţei, Radu Ştefan Mazăre, şi a Consiliului Local. 

„Era un om jovial, un artist foarte bun, care a studiat cu corifei ai picturii interbelice, precum Corneliu Baba și Alexandru Ciucurencu”, a spus purtătorul de cuvânt al Primăriei Constanța, Liviu Tramudana, care era și un apropiat al artistului. Potrivit acestuia, în cazul în care nu se va putea lua legătura cu niciuna dintre rudele maestrului, trupul neînsuflețit al acestuia urmează să fie adus, cel mai probabil astăzi, la casa mortuară a Cimitirului Municipal. Totuși, reprezentanții Primăriei, care se vor ocupa de înmormântare în cazul în care rudele maestrului nu pot fi contactate, doresc ca artistul să-și doarmă somnul de veci la Cimitrul Central. El va fi înmormântat de un preot baptist.

UN ARTIST AL CETĂȚII

„Prin dispariția lui Ionel Mătăsăreanu, orașul nostru pierde un artist important, un om intrat deja în istoria urbei, un om care a trăit exclusiv pentru arta și publicul său. Era un om admirat și prețuit de întreaga urbe, mai ales datorită marinelor sale. A convertit către artă o serie întreagă de oameni, care altfel nu ar fi fost deschiși către acest domeniu. Prin lucrările sale a pătruns în toate casele și în toate mediile, fiind apreciat de oamenii cei mai distinși. A fost un artist dăruit artei sale, pentru și prin care a trăit. A fost un om de o autenticitate inegalabilă și de o originalitate remarcabilă. Ultima expoziție (n.r. - „Țărmuri însorite”) a fost făcută la muzeu. A realizat foarte puține lucrări, pentru că era exigent cu ideea de expoziție în muzeu, pe care o privea ca pe un fel de confruntare cu publicul”, a spus directorul Muzeului de Artă, dr. Doina Păuleanu. Aceasta a mai spus că muzeul tomitan are în colecțiile sale câteva lucrări semnate de Ionel Mătăsăreanu, achiziționate înainte de anul 1989.

Printre artiștii tomitani care deplâng moartea maestrului se află și conf. univ. dr. Daniela Țurcanu-Caruțiu. „Eu nu sunt vrednică să-i judec creația artistică, pot spune că mi-a fost model, că am primit cadou, în ziua aniversării majoratului, portretul meu, realizat de el, tablou care m-a bucurat și la care țin foarte mult. Pot spune că a fost bun prieten al tatei și al mamei mele, profesor soțului meu (n.r. - Gheorghe Caruțiu). Mătăsăreanu, prin destin și tematica abordată, este legat de ape, de apele Iordanului românesc, născut la Oravița, cu „ape limpezi” și Marea Neagră, repartizat, în mod cert, nu întâmplător, la Constanța, după absolvirea facultății”, a spus conf. univ. dr. Daniela Țurcanu-Caruțiu. Și discipolul său Gheorghe Caruțiu regretă dispariția maestrului, pe care a avut șansa să-l cunoască în anul 1968,  pe când era elev al Liceului de Muzică și Arte Plastice din Constanța. Marele său regret este că Mătăsăreanu nu a fost asimilat în totalitate ca un artist important la nivel național, cum au fost colegii lui de grupă de la facultate: Traian Brădean, Aurel Nedel, Viorel Mărginean, Constantin Piliuță și  Vasile Grigore.

BIBLIA, EMINESCU ȘI VIOARA, PRINTRE ȘEVALETE

Ionel Mătăsăreanu era un artist boem, care trăia doar din rodul muncii sale, din vânzarea tablourilor pe care le vindea pe sume infime, atunci când nu le dăruia cu o generozitate rară. Mulți  îl considerau excentric, deoarece renunțase la pensie și se debranșase de ani buni de la sistemul central de încălzire. Îi plăcea să cânte la vioară, să recite din Biblie și din Eminescu.

EMBLEMĂ ȘI LEGENDĂ A CONSTANȚEI

„S-a stins din viață pictorul Ionel Mătăsăreanu, artistul care a devenit, în timp, emblemă și legendă a Constanței (...).  Aparenta sa nestare, afișată într-o cascadă vizual-comportamentală, a camuflat cu nespusă grijă curățenia sufletească a omului, marele îndrăgostit timid al unei copleșitoare mări. A încercat s-o înțeleagă, despletindu-i forme, aparențe, supărări sau mistere, și-a propus s-o dezmierde în culori și sunete, și-a trăit întreaga viață alături și împreună cu această mare taină, marea. Tot ceea ce i s-a întâmplat s-a transformat în pictură. Seara, mâna părăsea pensula și se muta pe arcușul viorii”, a spus criticul de artă Alice Dinculescu.

„Gruparea artiștilor plastici constănțeni Filiala Constanța I a UAP din România aduce un omagiu profund colegului de breaslă Ionel Mătăsăreanu, om și artist special, care a fundamentat începuturile creației artistice profesioniste în Constanța, continuându-și activitatea într-o manieră personală ce îl va defini inconfundabil pentru totdeauna”, a spus și ceramistul Eusebio Spînu.