Zanfir Iorguş a fost tăvălit prin praful electoral de Claudiu Tusac, care, de departe, nu se număra printre favoriţii pentru Primăria Mangalia. În fapt, favoritul era, după cum susţineau puţinii lăudători rămaşi în viaţă, “nemuritorul” Iorguş, care, acum, e K.O. Iată că s-a adeverit ceea ce am anticipat încă de anul trecut. Deşi a pozat tot timpul în buldogul local al PD-L, Zanfir Iorguş nu a speriat pe nimeni şi a pierdut lamentabil alegerile locale. Succesele obţinute în întrecerea socialistă nu i-au ţinut de cald, iar pentru lauda de sine, fostul primar al Mangaliei a plătit scump. După acest eşec usturător, ne-am convins cu toţii că mult lăudatele sale abilităţi politice sînt simple vorbe goale. S-a spus, de pildă, că dumnealui face şi desface meandrele politichiei în zonă. Că îi învîrte, înşurubaţi pe degetul său inelar, pe liberali, conservatori şi alte “naţionalităţi” politice! Aiurea. Mincă i-a înmuiat genunchii în campania electorală, iar liberalii l-au uitat în pădurea Comorova. Prea sigur pe sine şi puţin infatuat din cauza mahmurelii generate de beţia puterii, fostul primar, iată, fostul, şi-a tratat de sus adversarii. Pe de altă parte, domnia sa nu a înţeles nici acum că alianţele de conjunctură, încheiate la botul calului, nu au nicio consistenţă. Drept dovadă, toţi cei cu care punea Mangalia la cale l-au lăsat cu căruţa în drum. Şi fără o roată. În definitiv, Iorguş a primit ceea ce merita. A fost trădat în aceeaşi manieră în care domnia sa a trădat PSD! Adică, exact cînd îi era lui lumea mai dragă, a fost abandonat pe o stradă lăturalnică de către cei care au simţit că dumnealui pierde teren, în ciuda exerciţiilor de respiraţie artificială gură la gură coordonate în teritoriu de Elena Udrea. Sînt convins că, acum, Iorguş regretă că a trădat partidul care l-a consacrat ca primar, pentru că, la această oră, cu PSD în spate, alta ar fi fost situaţia lui. Cu toate că s-a cuibărit la pieptul PD-L ca la pomul lăudat, convins că se va bucura de o anume imunitate, pe Iorguş îl aşteaptă multe zile negre. Cum Traian Băsescu caută deja “ ţapi ispăşitori”, aflîndu-se într-o acută criză de imagine, nu se ştie care va fi soarta fostului primar. Cu atît mai mult cu cît, reamintesc, primirea sa în PD-L, după ce a fugit pe muteşte, ca să spun aşa, din PSD, a fost girată de Vasile Blaga, care împărtăşeşte aceeaşi tristă soartă cu Iorguş. După o lungă şi monotonă escapadă în calitate de frenetic “traseist politic”, învinsul de la Mangalia se apropie de sfîrşitul tragic al carierei sale politice. Cu toate că, în opinia mea, ca om politic, Zanfir Iorguş nu a impresionat pe nimeni. Poate şi pentru faptul că nu a excelat cu nimic în ultimii ani, domnia sa preferînd să hiberneze, indiferent de anotimp, pe urechea de primar ales, credea dînsul, pe viaţă. Coborît brusc cu picioarele pe pămînt, Iorguş se va confrunta şi cu reacţia ostilă a tuturor celor care nu l-au vrut în partidul din care face parte, cunoscute fiind frecuşurile sale cu liderii de la Mangalia, care au înghiţit cu greu ceea ce le-au vîrît, cu forţa, pe gît Blaga şi Duţu, ale căror portrete vor fi agăţate, în curînd, în camera obscură a politichiei.