De cîteva zile încoace, capra vecinului, care îşi găsise adăpost la sînul matern al Consiliului Local Mangalia, nu mai are linişte. Pus pe şotii, Zanfir Iorguş o aleargă de zor în primul mare sens giratoriu al oraşului, care, în opinia clasei muncitoare navaliste, ar fi trebuit să-i poarte numele. După ce a tulburat, cu bastonul său reflectorizant de parlamentar, apele în instituţia amintită, încingînd spiritul revoluţionar al unor consilieri specializaţi în a pune tălpi primarului Claudiu Tusac, domnul Iorguş a pus ochii pe capra vecinului. S-ar putea să fie dragoste la prima vedere! S-ar putea să avem de-aface cu o zvîcnire a spiritului civic iorguşian, ceea ce nu s-a mai întîmplat de multă vreme… Cert este că fostul primar al Mangaliei îi cere lui Tusac să renunţe la dizolvarea Consiliului Local Mangalia! Ca să vezi şi să nu crezi, precum în poveştile cu cai breji! Se pare că, după experienţa trăită la Limanu, Zanfir Iorguş şi-a luat în serios rolul de mediator regional, precum Băsescu, mai nou, specializat în pomana porcului, în estul Europei. Cînd nu sînt conflicte, domnia sa le inventează, pentru ca, în minutul doi, să aibă ce media. Altfel, zău aşa!, nu-mi explic de ce, la unsion cu susţinătorii săi, e drept, din ce în ce mai puţini la număr, a făcut atîta deranj în instituţia amintită! De luni de zile, timp în care domnul deputat a alergat capra vecinului, mai bine zis, a finului, activitatea Primăriei Mangalia a fost blocată din cauza stării excesive de nervozitate a unor consilieri, care, după o regulă internă mai veche, s-au pus de-a curmezişul, căutîndu-i noduri în papură lui Tusac. În opinia mea, alesul mangalioţilor a procedat corect, solicitînd în instanţă dizolvarea Consiliului Local, chestiune cu care, de altfel, la prima mînă, au fost de acord şi unii dintre cei care-i cîntă în strună lui Iorguş. Din acest motiv, sînt surprins că fostul primar s-a răsucit la 360 de grade, efectuînd, în stilul său personal, un şurub de toată frumuseţea, care cu greu se poate vedea chiar şi în politică! Mă tem că Zanfir Iorguş s-a învăţat să învîrtă Mangalia după cum are dumnealui chef, ceea ce ar trebui să dea de gîndit cetăţenilor obligaţi să aştepte pînă prinde el capra vecinului. În ton cu domnia sa, a ieşit la rampă şi veşnicul gălăgios şi nemulţumit domn Ion Mincă, urmaşul peremist al conservatorilor constănţeni. Indispus profund de schimbarea din funcţie a soţiei domniei sale, ceea ce dovedeşte că loteria politică e dată dracului!, Mincă cere, nici mai mult şi nici mai puţin, ca primarul actual al Mangaliei să-şi dea demisia! La paritate cu demisia consilierilor. Şi, ca să fiu şi mai concret, la paritate cu capra vecinului. Ce spui Franţ? În mod firesc, dacă domnii consilieri consideră că sînt tîrîţi într-o aventură imorală, ei sînt cei care ar trebui să-şi dea demisia, fără a pune cuiva condiţii aberante izvorîte din gîndirea revoluţionară a lui Ion Mincă. Revenit la prima sa iubire politică, dovadă tandreţea cu care îl urmează pas cu pas pe deputatul Iorguş, pe care, anul trecut, l-a făcut de ghenă prin ziare şi pe la diverse televiziuni, Mincă face din nou vocalize după un mai vechi obicei personal. Dacă ar avea curaj, după cum vrea să ne convingă cînd ţipă în dreapta şi în stînga, ar urma exemplul impecabil al lui Viorel Oleniuc. Faţă de consilierii care mai au puţin şi se plîng la Consiliul Europei, liberalul Oleniuc, nemulţumit de atribuţiunile primite ca viceprimar, şi-a dat demisia cu demnitate, fără să condiţioneze gestul său de soarta caprei vecinului. Peste noapte, Zanfir Iorguş a realizat că s-a ivit un bun prilej de a poza din nou în marele protector al mangalioţilor de pretutindeni, dînd, chipurile, un semnal că dumnealui este dispus la orice compromis pentru o conciliere amiabilă. Aiurea. Claudiu Tusac i-a transmis un mesaj că, pentru binele oraşului, este gata să îngroape securea războiului, numai că Iorguş i-a întors spatele după modelul Rotary ca la Ploieşti. Nu cred că primarul este atît de naiv să cadă în plasa întinsă de tandemul traseist Iorguş - Mincă, obsedat de ideea de a flămînzi şi capra vecinului. Eu cred că domnii consilieri simt că le fuge pămîntul de sub picioare. Dacă se ajunge din nou la alegeri, s-ar putea ca foarte puţini dintre ei să-şi mai păstreze locurile în Consiliul Local. Electoratul este îngăduitor şi răbdător dar, în niciun caz, naiv!